Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
о ASPECTE DIN DINAMICA DEMOGRAFICA A JUDEJULÜI MURE$ 577 In cele expuse mai sus s-a fácut un bilan{ demografic al judefului Mure? luat ca unitate teritorialá integráló, fenomenele dinamicei populajiei (mi?carea naturaló ?i migratorie, sporul total etc.) fiind exprimate prin valorile lor medii la nivelul intregului jude}, astfel cá deosebirile din cadrul jude(ului au fost egalizate. Őri, din punct de vedere geodemografic ?i aceste deosebiri nu sint mai pu^in interesante, in primui rind prin faptul cá ele stau la baza bilanfului demografic la nivelul intregului judef, iar in al doilea rind prin faptul cá aceste deosebiri reprezintá, de fapt, realitáfile concrete de pe teritoriul judejului, cifrele medii de la bitangul general fiind, intr-un anumit fel, ni?te abstrac(iuni. Penru a ne forma a?adar, о imagine suficient de precisá asupra dinamicei demografice de pe diferitele porjjuni ale teritoriului jude^ului Mure?, trebuie sá urmárim valorile fenomenelor respective la nivelul unitátilor teritorial-administrative ale ora?elor ?i comunelor. Spre exemplificare considerám anul 1969, deci un an mai apropiat de női (cél mai apropiat pentru care s-au putut procura datele statistice, in orice caz suficient de reprezentatív pentru situa^ia curentá a dinamicei demografice din teritoriul studiat), la care raportám to(i indicii dinamicei demografice, incepind de la natalitate piná la sporul total, iar asupra acestuia din urmä vom face ?i unele referiri retrospective piná la recensámintul din 1956. Natalitatea, in 1969 (fig. 1 a) a inregistrat о amplitudine destul de largá, oscilind intre 17,3%o (comuna Lunca) ?i 37,9%o (comuna suburbaná Criste?ti). Valori foarte mari - peste 30%o — s-au inregistrat la 6 comune, intre care 4 sint situate lingá ora?ul Tg.-Mure? (comunele suburbane Criste?ti cu 37,9%o, Sincraiul de Mure? cu 35,1%o ?i Singeorgiul de Mure? cu 31,3%o, precum ?i comuna ruralá Livezeni cu 30,9%o), iar 2 in Cimpia Transilvaniei (Pogáceaua cu 33,4%o ?i Táureni cu 31,4%o). Valori relatív mari, de 25—30%o, s-au inregistrat la 2 ora?e ?i 25 comune.i din care 10 situate in Cimpia Transilvaniei ($áulia 27,5%o. Mihe?u de Cimpie 26,9%o, Band 26,8%o, Riciu 26%o, Singer 26%o, $incai 25,7°/oo> Grebeni?u de Cimpie 25,4%o, Iclánzei 25,8%o, Pánet 25,4%o, Bála 25,1%o) unde formeazá о zoná continuá care ocupá mai múlt de jumátate din sectorul mure?an al acestei regiuni naturale; natalitate de 25—30%o se mai intilne?te, cu frecvenfá mai redusá, in Podi?ul Tirnavelor (ora?ul Sighi?oara 27,3°/oo, comunele rurale Saschiz 27,9%o, Dane? 26,9°/oo. Nade? 25%o, Zagár 28%0, Cucerdea 27,1%o). in zóna dealurilor premontane (comunele rurale Singeorgiu de Pádure 29,1%o, Miercurea Nirajului 29,2%o, Beica de Jós 25,5%o, Solovástru 29%o, Ideciu de Jós 27,7%o, Suseni 25,9%o, Bato? 27%o) ?i in zóna montaná (Hodac 29,6%o. Rástoli(a 25,7%o, Stinceni 27%o, ?i ora?ul Sovata 27,2%o). Valori mijlocii, de 20-25%o (deci in jurul mediei pe judef — 23,3%o — ?i pe (ará - tot 23,3%o — in 1969),s-au inregistrat la 3 ora?e (Tirnáveni, Ludu? ?i Reghin) ?i 44 comune (deci, la aprox. jumátate din numárul comunelor), din care 11 situate in Cimpia Transilvaniei (Chefani, Valea Largá, Zaul de Cimpie, Papiu llarian, Sárma?u, Simpetrul de Cimpie, Cráie?ti, Cozma, Fárágáu, Ceua?u de Cimpie, Glodeni) unde ímpreuná cu cele 10 comune cu natalitate maré (25-30%o) ?i cu cele 2 comune cu natalitate foarte mare (peste 30%o), for-37 — Studii materiale, vol. Ill—IV
