Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
358 CORNELIA GAL, 10 ln ziua de 24 august 1903, cápitanul polipéi raporteazä primarului situa{ia cauzatä de grevä. In raportul lui aratä evenimentele grevei. Subliniazä, cä de douä ori s-a incercat impäciuirea, muncitorii nu se dau insä inapoi, se {in ferm de revendicärile lor, iar patronii nu vor sä le accepte decit in parte. Astfel nu s-a putut ajunge la infelegere pafnicä. Greviftii sint muncitori localnici, aproximativ 200—250 de oameni, astfei ei nu pot fi expulzat din oraf. ln urma grevei ei sint fomeri fi din cauza invectivelor reciprocä se va ajunge in curind, cu toatä vigilen^a sporitá a polifiei, in situatia de a avea loc ciocniri. II roagä pe primär sä ia mäsuri ca sä fie pregätite pentru alarmä douä companii de infanterifti. Aceastä mäsurä va fi necesarä deoarece starea de alarmä a militarilor inarmat fi eventual defilärilor lor ar avea un efect de inspäimintare asupra maselor de muncitori in timpul unor demonstrari fi ar impiedica violence. Fortéié pol ifiéi fiind mai reduse, ar fi silite sä recurgá la folosirea armelor pentru a se apára 36 37. In vederea restabilirii ordinei s-a interzis gruparea muncitorilor fi organizarea de demonstrati. Conducátorii grevei sint sómat sä-i calmeze pe grevifti, deoarece ei sint ráspunzátori pentru tulburári. Agitatorii socialifti fi conducátorii diferitelor actuni au fost pufi sub urmárire. S-a adus la cunoftinfa greviftilor cá cei care incalcä dispozifiile, vor fi aspru pedepsit38-Muncitorul clujean KLEIN JAKAB, fmut in eviden^á ca afititor socialist forate periculos a fost expulzat din oraf 39. Conducátorii greviftilor au fost arestat in repetate rinduri, sub presiunea muncitorilor, au fost repüli insä in libertate 40. Sub teroarea polifiei, a sosit ziua de 26 august, fixatä pentru semnarea procesului-verbal fi a regulamentului de muncá acceptate in cursul dezbaterilor din ziua de 22 august 1903. Imputerniciti muncitorilor fi cei ai patronilor ratificá procesul-verbal cu urmátoarele modificári: 1. Se hotáráfte cá membrii comisiei permanente de impáciuire se aleg dintre muncitorii care participä la dezbaterile actuale. 2. Timpul pentru prinz se stabilefte la о őrá, nu cer pauzá pentru micul dejun. S-au purtat discuti in legäturä cu majorarea salariilor. Patronii au susjinut cä ei au acceptat о majorare a salariului tarifar orar dupä merite, iar muncitorii au cerut respectarea majorärii generale a salariilor cu 4 fileri pe ora, aceasta fiind acceptatä de prefedinte. Au precizat, cä interdicta privind angajarea muncitorilor sträini este obligatorie numai in cazul cind in localitate se gäsesc muncitori capabili in numär corespunzätor. In incheiere muncitorii au fäcut obiecfia cä timpul de muncä de la 5 pinä la 6 dmineaja nu este obligatoriu, ei sint obligat sä lucreze de la ora 6 pinä la ora 1841. 36 )1Székelység,,, nr. 193 din 25 august 1903, рад. 3. 37 Arhivele Statului Tirgu-Mures, Acte pol. nr. 52C0/1903. 38 „Székelység" nr. 193 din 25 august 1903, рад. 3. 35 Arhivele Statului Tirgu-Mures, Acte pol. nr. 247/1903. 40 „Székelység" nr. 193 din 25 august 1903, рад. 3. 41 Arhivele Statului Tirgu-Mure?, Acte pol. nr. 4170/1903.
