Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
354 CORNELIA GAL, 6 Comitetul de grevä a raportat despre desfáfurarea acfiunii de ridicare a salariilor, despre rezultatele tratativelor, S-a ales о comisie de control care avea ca sarcinä verificarea respectärii punctelor din infelegere 17 18. Antreprenorii au acceptat deci la 8 august revendicárile muncitorilor. Totufi, la 10 august pe unele fantiere muncitorii au declarat grevä. Motivul grevei era cá unii patroni n-au respectat noul regulament de muncá. Unul dintre patroni alunga pe muncitorii care s-au prezentat Ia lucru Ia ora 6, defi a fost acceptata fi aceastá condire. EI pretindea ca angajatii lui sä respecte regulamentul säu de muncä. Ca ráspuns, muncitorii — sub conducerea Comitetului de organizare — au päräsit fantierul. Mai multi patroni au refuzat sä introducä timpul de muncä de 10 ore, astfei au declarat grevä din ce in ce mai multi muncitori ls. Muncitorii au dovedit in repetate rinduri justetea actiunii lor greviste. Unul din ziarele din localitate a publicat о discutie ce a avut loc intre un muncitor fi un concetátean burghez. Muncitorul, referindu-se la revendicárile lor, afirma cá ei cere" . . . ca timpul de muncá sá fie scázut la 10 ore de la 12—13 ore, iar salariul pe zi de un florin fi 20 de cremari sä fie majorat cu 20-30 de creitari, deoarece ei pot lucra numai 5-6 luni dintr-un an. íntreprinderile ifi pot permite acest lucru, in cél mai räu caz rämänindu-le un beneficiu de 3.000 de florini in loc de 4—5.000. lar muncitorii ar ciftiga 400 de florini in loc de 300, astfei viata lor ar fi mai ufoarä, familiile lor nu ar indura frigul in timpul iernii. Construcjiile ar progresa fi cu timpul de muncä de 10 ore in acelaf ritm ca fi cu timpul de muncä de 12—13 ore, singura deosebire ar fi, cä ar primi de lucru incä citiva fomeri" 19. Muncitorii din constructii la 16 august 1903 au jinut о adunare publicá pe grupá sindicalá. Vorbitorii adunárii au subliniat importanja grevei, au vorbit despre foloasele mifcárii greviste fi i-au avertizat pe muncitori sä se abjiná de la violenjá. Unul dintre vorbitori LAZSÁTI ZSIGMOND, a accentuat situatia grea materialä a muncitorimii, arátind cá, un muncitor constructor ciftigä mai pujin cu un florin fi 86 de creitari decit costul alimentelor necesare lui. Dupá disaufii indelungate fi ascultarea unor propuneri, au hotárit in unanimitate cá vor deciara grevá generáló, vor lupta pentru recunoafterea justetei revendicárilor lor fi pentru introducerea noului regulament de muncá 20. In ziua de 17 august 1903 au intrat in grevá to$i muncitorii din constructii de la Tirgu-Muref, declarind о luptä ce cuprindea intreaga branfá, in vederea recunoafterii revendicárilor lor. Grevá generáló a izbucnit deci din motivul cá la tratativele patronii au acceptat memoriul continind revendicárile cu privire la timpul de muncá fi la conditiile de salarizare, apói au cálcat in picioare cuvintul dat, n-au recunoscut nici un fel de modificare 17 „Egyetértés“ nr. 182 din 9 august 1903, pag. 3. 18 „Székely Lapok" nr. 182 din 11 august 1903, pag. 2. 19 „Egyetértés", nr. 181 din 8 august 1903, pag. 3. 20 Arhivele Statului Tirgu-Muref, Acte poi. nr. 5026/1903; „Egyetértés", nr. 188 din 18 august 1903, pag. 2.
