Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
318 MARIA PLOE$TEANU, 8 tantá propunere a fost adoptatá la adunarea generáló a Astrei tinutá la $omcuta Maré ín 1869, luindu-se imediat initiative pentru crearea despártámintelor culturale „ceea ce s-a fi fácut in unele tinuturi ale patriei cu cél mai bún fi mai frumos rezultat intru defteptarea, nutrirea fi consolidarea sim^ului national"22...". Nu putin interes a manifestat Bologa pentru propunerea fácutá de Anania Trombitaf la adunarea generáló a Astrei tinutá la Sighifoara in 1879 — de a se infiinta о fcoalá civilá de fete la Sibiu. Depune toate eforturile in acest sens fi astfel in 1886 propunerea a devenit о realitate infiintíndu-se fcoala civilá de fete ai cáréi director a fost Daniil P. Barcianu. Entuziasmul sáu a mers piná acolo, incit sperá, crede chiar, cá románii din Transilvania sub auspiciíle Astrei vor putea infiinta о „Academie románá de drepturi". Ideea aceasta íncoitise cu múlt inainte, Bologa о reia, о supune dezbaterii in adunárile Astrei, о propagá in presá cerind ajutorul intisgii natiuni pentru realizarea ei. Gazeta Transilvaniei publicő un emotionant ,,Apel cátre tód románii ..." trimi t in numele comitetului Astrei fi semnat de cátre Bologa fi I. V. Rusu, din cure citám: „ E timpul suprem - ca sá ne interesám de lucrul public, de cuuzele noastre comune nu numai cu simtul ci fi cu fapta, e de lipsá sá luciám cu totii pentru interesele noastre generale, dacá voim sá ne apárám interesele particulare..."23. Ideea aceasta a avut un maré rásunet. ?i-au adus contributio la realizarea ei foarte multi romäni, dar cum in marea lor majoritate erau lipsiti de trebuintele cele mai elementare, nu s-a putut stringe considerabila sumá pe care о cerea ínfiintarea unei atare institutii. Astfel, cá dorinta de a ne aduna ,,fi női odatá junimea cea expusá fi impráftiatá, in grádina culturii, conftiintei fi onoarei nationale, in care va afla cél mai pretios térén fi inlesnirea cea mai doritá fi oftatá la cultura cea invidiendá de care se bucurá celelalte natiuni“24 va rámine numai о sperantá pentru vremuri mai bűne. in 1876, in cadrul adunárii generale de la Reghin, Bologa a fost ales prefedinte al Astrei. ín 1877 Cipariu ii va lua locul, dar nu va participa decit la о singurá adunare generalá — la cea de la Sibiu (1881), Bologa conducind efectiv Astra in calitate de viceprefedinte. Va rámine ca viceprefedinte piná la moarte „purtind cu insufletire fiamura culturii" 25. Avea dreptate G. Baritiu cind la adunarea tinutá la Abrud (1888) arátind meritele lui Bologa in conducerea Astrei spunea: ,,Ea era dupá oltárul religiunii sale al doilea altar la care se inchinase fi cáruia ii sacrificá intr-o serie de ani spese, timp, cálátorii obositoare pentru un om bátrfn fi adesea liniftea sufleteascá de cite ori simtea vreo cursá aruncatá cu scop de a-i submina fi rásturna sanctuarul limbei fi a culturii noastre"26. 22 Gazeta Transilvaniei, XXX (1872), nr. 61 din 17/5 aug. 23 Gazeta Transilvaniei, XXIX (1871) nr. 40, din 3 iunie/22 mai. 24 Gazeta Transilvaniei, XXIX (1871) nr. 43, din 14/2 iunie. 23 I. LUPA?, op. cit., p. 37. 26 Ibid., p. 36.
