Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
314 MARIA PLOE$TEANU, 4 Dupá primirea räspunsului favorabil $aguna propune ca sä ia parte la lucrärile comisiei pe Lemenyi, T. Cipariu, Iosif Ighian, Paul Dunca, Demetriu Moldovan, loan Bran. In locul celor care lipseau (Moise Fulea, Petru Bädilä, Fr. Lemenyi, loan Chirilä) $aguna propune „sä fie inrolati in comisiune Petru Dobra, lacob Bologa, Alex. Hossu ?i Bardossy, tineri romám $i advoca{i, care posed pregätirile recerute pentru importanta lucrärilor $i se afiä de prezent in Pesta $i pe cari ca persoane cunoscute $i acomodate ii recomandäm stimatului domn ministru spre propunerea ministrului ca sä-i denumeascä, in convingerea cä pásul acesta il reclamä in mod necesar lini$tirea natiunii''8. lacob Bologa va sta deci la Pesta pinä in toamna anului 1848. Cunojtea cu sigurantä tot ce se petrecea in Transilvania. Nu intimplätor pätruns de spiritul revolutionär al vremii dar $i dezamägit de cursul pe care il luau evenimentele I. Bologa va trimite о poezie la „Amicul poporului" datatä la 5 septembrie 1848, in care cu adincä mihnire condamnä disensiunile politice dintre romäni. Este de altfei singura poezie pe care a publicat-o lacob Bologa. ln ultimele zile ale lunii septembrie „deputatii" care participau la dezbaterile comisiei regnicolare, din cauza evenimentelor ce se precipitau au plecat acasä. George Baritiu 9 ne relateazä situatia nefavorabilä in care se aflaserä in acele zile Andrei §aguna ?i lacob Bologa. In noile conditii, §aguna ?i Bologa nu mai puteau sä räminä la Pesta fi se intőre in grabä in Transilvania. Nu ?tim exact ce misiuni a indeplinit lacob Bologa pentru revolute pinä in februarie 1849, cind din nou, aläturi de $aguna, pleacä prin Bucure?ti, Moldova, Bucovina, la Viena ?i Olmütz, pentru a-i prezenta impäratului petitia romänilor, prin care cereau unitate politicä $i autonomie in cadrul monarhiei. In timpul cälätoriei I. Bologa cunoajte mari personalitäti politice ?i oameni de culturä din cele douä Principate. De acum dateazä relatiile sale de prietenie cu Bogdan P. Ha?deu, Matei Miliő, generálul Florescu $i altii, relatii pe care le-a pästrat toatä viata 10. Urmeazá din nou о perioadä pentru care nu dispunem incä de date suficiente. §tim doar cä dupä infringerea revolutiei in listele ce cuprindeau numele intelectualilor romäni care puteau fi utilizati in functii publice, ca $i in recomandärile speciale privind diverse functii in organele politice inalte, figureazä ?i |. Bologa, aläturi de alte personalitäti politice romäne$ti. Astfel va intra I. Bologa in serviciul statului. Datoritä activitätii sale neobosite, corectitudinii ?i impartialitätii sale, I. Bologa inainteazä repede in functii: Consilier la Tribunalul din Dej, Consilier la Tribunalul din Sibiu, Consilier la Curtea de apel a tärii, apoi la guvernul din Cluj, Consilier aulic al Cancelariei de la Viena. Nu a uitat insä sä adueä servicii natiunii sale. Dimpotrivä, chiar in momentul cind profitind de о oarecare schimbare in politica monarhiei, ro-8 TEODOR V. PÄCÄTIAN, Cartea de aur, vol. I, ed. a ll-a, Sibiu, 1904, p. 387. 9 G. BARITIU, Párti alese din istoria Transilvaniei, vol. II, Sibiu, 1890, p. 209.. 10 C-TINPOPP, op. cit., p. 4.
