Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
312 MARIA PLOESTEANU, 2 Scrisoarea adresatä lui Bari^iu il roagä pe acesta sä le favorizeze abonarea la foile sale, deoarece din anumite cauze au intirziat sä se aboneze. „O parte din tinerimea romäneascä care practizeazá acuma de tatá lingá tabla cräiascä ne-am inteles incä din vreme ca sä prenumeräm fi női la Gazetá fi foile onorat. Domnii tale; nifte pricini insä parte cam nepreväzute, parte nici de cum cugetate ne-au opácit, incit am scápat din mina timpului prenumeratiunii". in continuare il roagá sá le trimitä „to^i numerii care au efit pina acuma fi care vor mai efi regulat". Scrisoarea este datatá la 5 martié 1845 fi semnatä de lacob Bologa. Este revelatoare scrisoarea fi in ce privefte prejuirea de care se bucurau foile lui Baritiu ca fi personalitatea acestuia in mijlocul intelectualitájii románefti. De altfel in timpul revolujiei, cunoscindu-se personal, intre Bologa fi Bari{iu se stabilefte о prietenie trainicä, concretizatä fi intr-o corespondent regulatá din care se desprinde preocuparea pentru marile Probleme ale epocii lor fi frámintárile acestor dói luptätori pentru drepturile poporului roman. in acelafi an canceliftii intemeiazá о Societate de lecturä care va avea un mare rol in pregätirea ior culturalá fi politicä, astfei cä la 1848 erau „preparati indeajuns" pentru a sta pe baricadele revolutiei. Scopurile societätii ie cunoaftem din corespondent publicata in Gazetá de un „cancelist román" care nu este altul decit lacob Bologa. Acesta arató „cum cá canceliftii romani din M(uref) Vasarhei au voie de citit fi inimá de invájat dar neavínd condici materiale sä-fi procure cärti fi novele trebuincioase s-au adunat de vreo trei ori laolaltä, s-au sfätuit despre facerea unei colecte, prin care sä-fi adune nescari novele fi despre casa unde vor ceti acelea; mai pe urmä ca sä se cunoascá unul cu altul mai deaproape au dat laolaltä fi о cinä"4. La aceastä intrunire s-au hotärit sä fteargä „prea trista deosebire de unit fi neunit dintre sine“ fi apói „bucurindu-se de dühül cel pacinic fi de armonia dintre toti stápinitoare, au cintat versuri románefti fi ungurefti“ 5. S-ar putea presupune cä, la aceastä reuniune Bologa fi-a impus punctui säu de vedere in ce privefte ftergerea deosebirilor dintre uni^i fi neunit deoarece va aedona fi in alte ocazii in acelafi sens. Tot pentru aceastä perioadä premergätoare revolutiei dispunem de citeva date importante, pe care ni le oferä Isaia Moldovan in „Amintirile“ sale publicate in „Gazeta Transilvaniei" din 1/13 noiembrie 1893. Aflám din acestea cä lacob Bologa locuia impreunä cu Avram lancu pe care-l cunoftea incä de la Cluj: „Acolo era fi Avram larrcu fi lacob Bologa, locuiau in casa unde fusese mai de mult spitalul vechi. Cind mergeam joia in Vasarhei ii cercetam. Pe profesorii din Blaj Ladislau Pop fi Dimitrie Boer ii cunofteam fi mä cunofteau fi dinfii. Cu Bologa fi lancu pe astä cale am fäcut cunoftinfä. Bologa era un tinár vioi, cintáref mare, ne cinta mai multe versuri románefti ... ". 4 GR. PLOESTEANU, Gazeta de Transilvania la Tg.-Muref, in Steaua Rofie, 10 octombrie 1970. 5 Ibid.
