Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Istorie

15 MEMORIALISTUL PASOPTIST VASILE MOLDOVAN 305 care pátrunserá in Abrud dinspre Cernita, el participa activ - cu arma in minő - Id luptele pentru alungarea trupelor adverse din ora$. in urma acestui atac general fortele revolutionäre románé produc grele pierderi trupelor lui Hatvani, care — scäpat ca prin minune de Ia moarte — se retrage in grabä spre Brad, luind insä cu sine, legati de cite un tun, pe prefectul Buteanu fi tinárul sáu tribün Vitianu (Racovitä). Ceilalti fruntafi revolutionari romäni, in afarä de prefectul Dobra, care a fost ucis mifelef­­te ,au fost salvati de trupele lui lancu, in timp ce deputatul loan Dragof, considerat trädätor, a cäzut victimä neloialitätii conducátorilor maghiari. Potrivit informatiilor lui Vasile Moldovan, cind Avram lancu sosi in Abrud el a tinut о cuvintare la popor, pe care о sfirfea afa: „Atit v-ati purtat bine, incit ar trebui sá ve sarut pe toti, dar pentru cá l-ati omorit pe Dra­gof, mi-ati intristat inima de moarte"41. Curind insä, dupá ce Avram lancu va zädärnici noul atac al lui Hatvani asupra orafului, comandantul maghiar ifi revärsä furia in chip barbar asupra lui Buteanu fi a altor fruntafi romäni din Muntii Apuseni. Din ordinul sáu, Ia 23 mai 1849 au fost spinzurati in hotarul comunei losaf prefectul Buteanu, preotul din losaf fi primarii din losaf fi lóságéi. Evocind in culori vii dramatismul acestor evenimente, iar mai apói al ultimelor bátálii pe care forfele revolutionäre románé le-au purtat cu acé­láéi succes fi impotriva trupelor contelui Farkas Kemény, Vasile Moldovan ifi incheie memoriile cu „Citeva reflexiuni asupra celor се-au urmat" in cuprinsul cárora — pentru a-fi argumenta punctui de vedere — reproduce textui scrisorii deputatului loan Gozman (din 21 iunie 1849) adresatä lui Avram lancu, fi räspunsul acestuia (din 15/27 iunie 1849). „Natiunea ro­­mänä, — conchide el — persecutatá de barbaria atitor secole intunecate, s-a defteptat in anul 48 „din somnul cel de moarte" fi cu dórul strävechi de a-fi vindeca ränile infipte in inimá prin fatalitatea anilor, a prins arma in minő ca sä lupte vitejefte pentru libertatea sa nationalä din care sä izvo­­rascá un viitor cu о soartá mai bunä fi mai demnä de ea . . ." 42. Cu aceastä credintä in dreptatea cauzei poporului sáu s-a dáruit cu trup fi suflet revolutiei fi tinárul teolog Vasile Moldovan din Chirileu. Me­moriile sale reflectä astfei tumultul evenimentelor revolutionäre din Transil­­vania, evolutia gindirii sale, participarea sa activá la lupta pentru elibera­­rea socialá fi nationalä a poporului román. Pe de altá parte ele constituie un important izvor de cunoaftere a frámintárilor revolutionäre din satele de pe váile Murefului fi Tirnavelor, de informatii privind unele aspecte ale or­­ganizärii administrative fi militare a prefecturii fi legiunii a lll-a. 41 Ibidem, p. 139. 42 Ibidem, p. 162. 20 — Studii §i materiale, vol. Ill—IV

Next

/
Thumbnails
Contents