Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
300 lOAN CHIOREAN, 10 In З/15 mai 1848, pe Címpia Libertátii de la Blaj, eu au participat la cea mai maré intrunire nationalá a románilor transilváneni, stringi íaolaltá sub acela?i stindard de luptá. Continuind firul evocárilor sale, capitolele urmátoare sint consacrate in general tot unor evenimente locale. Ele se referá la: recrutarea pentru regimentele maghiare, unele peripe^ii ale memorialistului, participarea sa la cea de a treia adunare de la Blaj (din 3/15 - 13/25 septembrie 1848), organizarea legiunii a lll-a, inceputul ostiIitá^ilor, arestarea ?i uciderea tribunului Vasile Pop din Nazna, adunarea secuiascá de la Lutita ?i inarmarea secuilor, bátália din 31 octombrie 1848 de lingá Sintioana. De?i lapidare, informabile privind prefectura sa sínt deosebit de interesante ?i pretioase. In urma céléi de a treia adunári a poporului, el a primit — íntocmai cum Ii se incredintase ?i altor prefecti — organizarea regiunii in care s-a náscut ?i a copilárit. Astfel, precizeazá Moldovan, „ . . . m-am intors la casa párinteascá a cincea zi dupá adunare ?i fára múlta socotealá am inceput sá-mi organizez Legiunea a lll-a al cáréi prefect eram. Legiunea se intindea de la Mures la Tirnava Micá in sus pina unde sint románi ?i in jós pina la Jidvei ?i Cápilna. Mi-am numit viceprefect pe Florin Láscudeanu din Cucerdea, tribuni pe losif Tárna? din Marghita, lacob Oltean din Vaideiu, Alexandru Pop din Sinpaul, Petru Bonta din Seu?ia. Apói in toate satele mi-am numit centurioni (cäpitani), tot la a zecea casá mi-am numit cite un caporal"26. Referindu-se apói la alte másuri de ordin organizatoric ?i militar, in special pentru procurarea armamentului ?i a munitiei necesare unitá^ilor subordonate lui, Vasile Moldovan aratá cá : ,, . . . am pus toate ingrijirile ?i n-am crutat nici о jertfá ca sá-mi prevád legiunea cu arme. Pentru unii s-au főúrit lánci, pentru aljii s-au procurat pusti ?i pistoaie, dar munitie nu prea aveam"27. Pentru procurarea acesteia a fost strinsá intr-o colectá suma de 60 florini, cu care tribünül Petru Bonta urma só cumpere de la garnizoana austriaca din Media? praf de pu?cá, cremene ?i capse. íntrucit contingentele de voluntari ale legiunii sale sporeau zi de zi, atingind la 30 septembrie cifra de 5.000 de oameni, el incredintá treburi!e militare unui oarecare Vicu din Sinpaul, fost militar. Prima ac^iune militará, intreprinsá de legiunea a lll-a sub comanda sa, la 1 octombrie, in Sinpaul. avea ca scop „dezarmarea domnilor (neme?imii — n. n.), iar dacá ei ar incerca sá fugá, sá fie impiedicati ?i prinsi . .. fárá insá de-a comite crime ... de cari ne infioram" 28. Armamentul confiscat de el a fost trimis de indatá Ia lernut unde se aflau alte douä deta?amente ale legiunii sale puse sub comanda tribunilor losif Lazár ?i Áron Tárna?. Acestei ac$iuni ii urmeazä descrierea episodului arestärii ?i uciderii de cátre membrii gárzii neme?e?ti din Tirgu-Mure? a tribunului Vasile Pop din 26 Ibidem p. 87 Vezi ?i L. LOGHIN-C. UCRAIN, Aspectele militare ale revolutiei 1848-1849 in Transilvania, Editura Militaro, Bucure?ti, 1970, p. 14-15. 27 Ibidem. 28 Ibidem, p. 89.
