Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
17 DOUÄ MONUMENTE DE ARHITECTURÄ DIN TIRGU-MURES 247 tea, de$i nu modifica nici planimetria, nici concepta si organizarea spa^ialä, schimbä totuji substantial aspectui monumentului Ia nivei de eleva|ii- Permitind infiltrarea In mijlocul lor a formelor baroce, accesoriile arhitectonice demonstreazä concludent caracterul lor labil, spre deosebire de structura, care, rezistind influentelor, infajijeaza täria traditiei considerata aici riguros de mesteri. Problemele supuse analizei pinä acum — ji indeosebi afinitätile de natura stilisticä a acestui monument de arhitecturä religioasä romäneascä cu barocul — sintern convinci cä le-am elucidat. Referindu-ne la considerable fäcute pe marginea planului, elevatiei, spatiului $i organizärii interioruluirTe putem socoti suficient de interesante ca sä justifice atentia jtiintificä acordatä pinä acum. ★ Cele douä monumente rejinute $i interpretate in prezentul material infájijeazá dar träsäturi caracteristice ce permit Inscrierea lor In contextui constructiilor care oglindesc evolutia artei románejti in conditiile influentei stilului baroc. Modelarea formelor, tratarea plastica ji anumite elemente componente urmeazä calea de dezvoltare generáló a arhitecturii din Transilvania, corespunzätoare etapei de trecere de la barocul tirziu la clasicism, stare ce concurä in aprecierea lor stilisticä fazei de tranzitie. Procesul evolutiv remarcat s-a petrecut, ji aceasta este cel mai important, pe fonduri planimetrice cu caractere románejti pregnante. Pe de altä parte, lácajurile discutate ráspund deplin cerinjelor comenzii sociale ji, in pofida finalitátilor liturgice diferite carora le erau destinate, se potrivesc tot atit de bine atmosferei epocii, fäcind indreptä^itä concluzia cä aceste edificii intruchipeazä ideea romänilor de a-ji pástra cu orice pre{ ritul ji obiceiurile sträbune.
