Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
240 ALEXANDRU BAUER, 10 tremitatea esticä prezintá cinci peredi pornói direct de la capetele birnelor naosului $i lega^i intre ei prin cheutori in „coadá de rindunicá", procedeu specific arhitecturii de lemn. Fatadele laterale nu au elemente care sä le imbogáteascá expresia plasticá; doar ni$te stilpi de lemn infipti ulterior pentru consolidare, ritmeazá fatadele, intrerupind vizual orizontalitatea cununilor de birne (fig. 12). Deasupra ultiméi cununi de birne, о serie de grinzi scurte puse transversal joacä rol de console, sprijinind spre exterior structura acoperi$ului, iar prin echilibru, in cealaltä parte, spre interior, formeazä baza celor zece arce dublouri ale semicilindrului boltii. Initial, peretii naosului primiserä eite douä deschideri de 0,70/0,84 m. Ulterior, cind s-au desfä$urat anumite lucräri de intretinere sau reparare, acestea au fost aduse la dimensiunea de 1/0,59 m, dobindind astfei forma perfect rectangularä de astäzi; tot atunci s-a practicat $i in peretii pronaosului eite о deschidere egalä in dimensiuni cu celelalte. Acoperi?ul, in douä pante repezi numai pinä la altar, este confectionat dintr-o sarpantä peste care trece invelitoarea de $indrilä. Din dreptul unde in interior se aflá iconostasul, aceasta coboará $i se prelungejte peste absida altarului, ondulindu-se lin dupä conturele panourilor trapezoidok ce compun semicalota (fig. 15). In capätul vestic, deasupra plafonului de scinduri al pridvorului, stä turnul (fig. 2), socotit aici, ca $i la biserica lui Bob, principalul element a! elevatiei. Se compune dintr-un corp prismatic, cu acoperi$ in trunchi de piramidä, cu un bulb mare, de sectiune plana actogonalä, avind virful prelungit pinä la un lanternou cu opt deschideri ajurate pe intrados $i incununat de un bulb mai mic, de aceia?i sectiune planä din care pornejte о sägeatä cu sferä $i cruce deasupra. Atit materialele Tolosite cit ?i tehnica prelucrärii lor, nu se indepärteazä cu nimic de cele traditionale23. Din birne lungi, cioplite pe patru fete $i a$ezate orizontal unele peste altele, s-au inältat, conform planului, peretii de inchidere a spatiului interior. Imbinarea s-a fäcut, cum am arätat, prin sistemul zis in „coadä de rindunicä”. Tot din birne, dar cu múlt mai groase decit cele ale peretilor, s-a construit ?i turnul. Pinä la acoperi$ul in trunchi de piramidä structura de birne este invelitä cu scinduri, iar mai sus, pinä la ultimul bulb, jindrila imbraeä toate formele sinuoase ?i geometrice. Inäuntrul navei, cununile de grinzi sint cäptu$ite cu scinduri. Pe alocuri eie fuseserä acoperite cu tapet de hirtie ?i cu tesäturi pe care ulterior s-au pus zugräveli. Semicilindrul boltii, cu punctele de najtere direct la capätul grinzilor transversale, adicä pe console (termen pe care il vom utiliza mai 23 Problema materialelor si tehnicilor folosite la construirea bisericilor romä•ie?ti a fost dezbätutä pe larg si e indeobste cunoscutä, a se vedea, PAUL PETRESCU, op.cit„p. 27-30; GRIGORE IONESCU, op. cit., p. 305-312; VIRGIL VATA$IANU, Contribute la studiul tipologiei ..p. 28; idem, Contribute la cunoasterea bisericilor de lemn din Moldova, in inchinare lui Nicolae lorga cu prilejul implinirii virstei de 60 de ani, Ed. Institutului de Istorie Universalä, Cluj, 1931, p. 413, 415-417; I. D. STEFÄNESCU, Arta veche a Mgramuresului, Ed. Meridiane, 1968, p. 29-34; RADU CRETEANU, Biserici de lemn din Muntenia, Ed. Meridiane, Bucurejti, 1968, p. 17-19.
