Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
DOUÄ MONUMENTE DE ARHITECTURÄ RELIGIOASÄ ROMANEASCA DIN TÍRGU-MURE$ DE LA SFÍR$ITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA. ALEXANDRU BAUER Trecerea Transilvaniei in stäpinirea Imperiului habsburgic s-a repercutat asupra intregii vieti politice, sociale, economice $i culturale a provinciei. in perioada ulterioarä acestui act politic, toate domeniile de activitate urmeazä un curs nou, dictat de multiplele mäsuri destinate sä consolideze pozijiile noului régim $i sä u$ureze integrarea provinciei in Imperiu. Dar departe de a ameliora situa^ia politicä interná ?i de a obtine succesul scontat, mäsurile acestea, odatä aplicate, adincesc £i mai mult contradictiile sociale, provocind vii nemuliumiri care, de multe ori, au ajuns pinä la forme superioare ale luptei de clasä, la räscoale. Conjunctura politicä creatä dupä cucerirea Transilvaniei, a favorizat influenza bisericii catolice. Aceasta, dupä о lungä decadentä cauzatä de о pierdere de prestigiu ?i autoritate in favoarea Reformei, se leagä indisolubil de Habsburg! $i pornejte cu sprijinul lor о actiune de propagandá a cultului catolic in rindul tuturor confesiunilor pentru dobindirea preponderenfei religioase atit de necesarä amindurora, dar mai ales autoritájilor in intärirea deplinä a pozitiilor lor in provincie. in acest context s-a infäptuit unirea romänilor ortodoc?i cu biserica catolicä. Izvoritá din rajiuni politice, dar avind profunde implicatii religioase, unirea a stat in permanenfä sub semnul incertitudinii dat fiind cä autoritäre imperiale nu $i-au indeplinit obligatiile pe care $i le luaserä fajä de uni^i. De aici decurgea efervescenja maselor care uneori culmina cu räzvrätiri, in timpul cärora greco-catolicii päräseau unirea, pentru a reveni la ortodoxie- Evident, aceastä tendinjä, manifestatä in tot cursul secoiului al XVIII-lea, däuna in primul rind noii biserici unite ?i deci ?i catolicismului. Un important mijloc de inläturare a unor asemenea stäri il puteau constitui läca$urile de cult deoarece eie formau cadrul potrivit de influentare a maselor in sensul politicii promovatä de habsburgi. Ca edificiu, biserica trebuia sä indeplineascä $i un alt rol $i anume acéla de a räspunde unor cerinte liturgice fi conceptii proprii iezuitilor. Date fiind acestea, orase ca Cluj, Oradea, Timisoara, Tirgu-Murej sint inzestrate in secolul al XVIII- lea, cu mari edificii catolice. De proporjii mari $i luxoase in interior, monumentele din centrele amintite reflectä veleitätile clerului catolic care, ?i prin artä, incerca sä uimeascä ji sä marcheze pozijiile sale ferme in ansamblul vietii politice $i spirituale.
