Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
190 12 ALEXANDRU PAL-ANTAL - AUREL CHERTES sedau 45,41% din teritoriul arabil cultivat ?i 62,62% din vita de vie. In privinta animalelor, proportiile erau urmátoare: 46,81% din numärul boilor de jug, 44,22% din numärul vaciior, 42,49% din cai. Mai putin cultivau porumbul $i meiul revenindu-le 37,05%, respectiv 34,17%. Veniturile lor erau mai mari $i in alte activitati, revenindu-le 69,47% din numärul cazanelor de tuicá ?i 62,96% din cél al cazanelor de bere, insá venitul anual al acestora reprezenta numai 51,75% din total. Din numärul total al morilor, ale liberilor reprezentau 68,42%, dar venitul lor avea о pondere mai redusá: 54,02%. Mai mare era citimea lor din venitul preselor de ulei: 58,82%. Proportia venitului lor din mejtejuguri era putin inferioarä céléi a nurnőrului lor, fiind de 41,22%. ín schimb din banii dati imprumut partea liberilor era de 74,83%, superioará proportiei datoriilor, care era de numai 65,98%. Dar nici ei nu constituiau о categorie omogenä. Se constatá $i in rindul liberilor о diferentiere destul de accentuatä, unii fiind instäri^i, altii säräciti. In timp ce un liber din Pänet avea in medie 8,5 cible de aräturä 2,9 care de fin finete $i 2,7 zile sapä vi^ä de vie, unuia din Sábed ii reveneau 18,5 cible de aräturä, 8,5 care de fin finete $i 6,8 zile sapä vijä devie. Tot atunci un tárán liber din Maiad avea doar 2,3 cible aräturä, 1,4 care de fin fineje $i 0,4 zile sapä vitä de vie etc. d) iobagii Din compararea datelor celor douä conscripsi rezultä cä intre 1713— 1722 numärul gospodäriilor iobäge$ti a crescut cu 188, deci cu 18,49%, sporul fiind superior celui general al populatiei. Chiar dacä nu in intregime, о parte a cre?terii ponderii numärului gospodäriilor iobäge$ti in ansamblul populatiei scaunului se datoreazä cäderii in dependent a celor sáráciS din páturile libere. Nu este exclusä nici ingrojarea numärului familiilor iobägejti prin stabilirea aici a celor din comitate, tinind seama de faptul cá iobägia era aici relativ mai putin apásátoare. ín 1722 iobagii reprezentau 27,96% din numärul contribuabililor dar aveau surse de existentó mai reduse decit categoriíle amintite mai sus. De$i din sesii22 dispuneau de 34,44%, ргорофПе ce le reveneau din hotarele satelor erau mai reduse. Ei posedau numai 27,13% din terenul arabil cultivat, 26,88% din fine^e ?i abia 15,21% din vita de vie. Nu le este cu múlt mai buná situatia nici in privinta animalelor de tractiune: 28,76% din bői de jug, 28,21% din váci, 22,69% din cai. Totodatá ei posedau mai multe oi $i capre decit oricare dintre celelalte categorii sociale, revenindu-le 36,43%, din total. Dintre plantele cultivate numai meiul $i tátarca (36,67%) $i porumbul (33,57%) ofereau о productie ce depä^ea proporjia populatiei. Aceste plante ofereau, in mäsurä tot mai mare, produsele de 22) Prin sesie (sessio, telek) intelegem partea din vatra satului unde se aflá gospodäria täräneascä.
