Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
188 ALEXANDRU PAL-ANTAL - AUREL CHERTES 10 armalijtilor mai trebuie sä adäugäm cä in afara obligatior fatä de stat, fiind $i proprietari ai pämintului, de multe ori ei exploatau un numár mic de tdrani dependent Evident cä starea lor materialä era diferitá de la sat la sat. ln timp ce la Roteni un armalist poseda in medie 9 cible de teren arabil, 4,2 care de fin fineje $i 5,3 zile de sapá vitá de vie, in satui vecin, Gäläteni, poseda 17,2 cible de aräturä, 5 care de fin finete $i 13,5 zile de sapä vi(ä de vie. ln Sinväsii, in schimb, unui armalist ii reveneau doar 3,3 cible de aräturä, 1,2 care de fin finete $i 2 zile de sapä vifä de vie; la Mitrejti $i mai pu^in, doar 1 ciblä teren arabil $i 1 car fin finete. Exemplificäriie ar putea continua, dar deoarece aproape fiecare sat poartä amprenta unor particularität pentru a putea urmäri aceastä diferenjiere däm la sfir$it tabelele despre posedarea terenului arabil cultivat, finetelor, viilor ?i a vitelor, pe sate ji pe stäri sociale, precum ?i un centralizator pe scaun al datelor conscriptiei din 1721—1722 (vezi tabelul nr. 8). Diferen{ierea situatiei materiale a armali$tilor fatä de celelalte categorii sociale rezultá din datele reprezentind suprafata de teren ce revenea in medie unei familii contribuabile, exprimatä de cifrele din tabelul comparativ de mai jos, intocmit pe baza conscriptiei din 1722. Suprafata de teren ce revenea in medie unei familii contribuabile in 1722. Suprafata medie de teren pe о gospodärie £ Categoria socialä Arabil Finete Vii Obs. ^ cible care de fin zile sapä 1. Armalifti 9,62 4,18 3,25 2. Tärani liberi 6,62 2,90 2,18 3. lobagi 5,97 2,70 0i,80 4. Jeleri 2,52 1,22 0,12 5- in medie pe scaun 6,16 2,81 1,47 c). Järänimea liberä Din categoria celor liberi fáceau parte 1821 familii de primipili $i pixidari, care reprezentau, in 1722, 42,26% din totálul famililor contribuabile din scaunul Mure§. Primipiiii (primipilus, lófő), pätura cea mai numeroasä a liberilor, initial constituiau a doua stare in ierarhia socialä secuiascá. Dupá räscoala din 1562 au fost asimilati nobililor cu о sesie din comitate, insä are loc un proces neintrerupt de diferentiere a lor, unii intrind in rindul nobilimii proprietäre locale, altii vor constitui pätura armalijtilor, dar multi se ruineazä ajungind pe treptele inferioare pinä la starea de jeler. Inráutátirea vieti» lor a fäcut ca primipiiii sä ducä о luptä indirjitä pentru reprezentarea in dietá ?i adunári generale, alegere in functii de dregátori scaunali, reparti-
