Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
186 ALEXANDRI! PAL-ANTAL - AUREL CHERTES 8 sate jumätate, iar in 43 sate, mai aies in cele din dreapta Mure?ului, mai mult de jumätate din teritoriul satului. Nobilii foloseau, intr-o propose mar mare sau mai mica, atit terenul arabil cit ?i pä?unile, fineleie, viile, pädurile. in Päsäreni, de pildä, nobilii foloseau mai mult locurile de cosit ?i viile, in timp ce la Voiniceni ?i Bärde?ti cea mai mare parte a pädurilor. In ßincai erau cultivate pentru ei douä treimi din terenul arabil, iar contribuabilii din Fői, neráminindu-le suficient teren pentru a-?i asigura existenfa familiilor lor, din cauzä cä domnii foloseau pentru ei cea mai mare parte a terenului arabil, a pä?unilor ?i finetelor, erau nevoifi sä munceascä in alte iocalitáfi. impreuná cu contribuabilii din Mädära?, $incai ?i Culpiu, domnii stápineau ?i о parte a elesteului existent acolo. Domnilor de pámint le aparfinea majoritatea morilor (toaté morile din 23 de sate, in timp ce doar in 12 ele aparfineau exclusiv contribuabililor). Intrucit nu s-a intreprins nici о conscriere cuprinzátoare a domeniilor nobiliare nu putem face о analizä amänunlitä a puterii economice a clasei nobilimii. Pentru aceasta sint necesare studii pe baza arhivelor de familie, in care se pästreazä inventare amänunfite, insä acestea nu s-au intocmit concomitent si nici dupá anumite reguli unitare. Totu?i, din raportarea numárului iobagilor din Transilvania cca. 73% din populata totalá, la cea din scaunul Mure?, cca. 40% din popularia scaunului, constatäm cä nobililor din scaun le revin in medie de douä ori mai putin iobagi ?i jeleri. Aceasta demonstreazä cä in scaunul Mure? relatiile feudale nu erau a?a de dezvoltate ca in comitate. b). Armali?tii Din punct de vedere juridic, din clasa nobilimii fäceau parte ?i armoli?tii (armalistae, armalisták, nobiles unius sesionis, egyházi sau egyházhelyi nemesek) 13. Ca numór, ei reprezentau pátura cea mai importantá a nobilimii, fiind de douä őri mai numero?i in comparafie cu restul clasei feudalilor. Armali?tii s-au format incepind din a doua jumätate a secolului a! XVII-iea, in urma innobilärii unor primipili ?i pixidari. Pe baza dlplomelor de innobilare ei aveau unele privilegii prin care se deosebeau de färanii liberi, fiind socotiti nobili, insä odatä cu innobilarea nu primeau mo?ii ?i imunitäfi. Unii dispuneau de eite un iobag sau jeler, altii nu aveau decit о sesie proprie, ace?tia din urmä neputind fi, deci, incadrati in rindul clasei exploatatoare. De aici rezultä asemánarea armali?tilor (cél pufin in parte) 13) In unele lucrari se face distinctie intre armalisti ?i nobili cu о sesie (VAGÖ BÉLA, A székely társadalom a madéfalvi veszedelem korában) (Orinduirea secuiascá ín timpui siculicidiumului), Bucuresti, Ed. Stiintificá, 1957, pag. 46). Din studierea izvoarelor, in special a conscriptiilor, rezultä cä aceste denumiri definesc aceea?i stare socialä. in instructiunile de conscriere a contribuabililor din 1 iulie 1721 (conform Arhivele Statului Sibiu, Colecfia Brukenthal, Fg. 1 — 51, nr. 8, fiiele 30—35) se precizeazá cá nobilii armalisti din Secuime sint asemánátori nobililor cu о sesie din comitate si trebuie conscri?i in mod similar. Credem cä separarea in mod arbitrar a armalistilor de nobilii cu о sesie este gre?itä deoarece cele douä no(iunt se referá la aceea^i stare socialä.
