Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Ştiinţele naturii

ORTOPTERELE DIN ClMPIA TRANSILVANIEI

Dr. BÉLA KIS ?i ISTVÁN KÓNYA

Cimpia Transilvaniei este о regiune interesantá din punct de vedere zoogeografic. Este situatä in mijlocul Transilvaniei, intre Some? ?i Mure?, spre vest atinge Gherla, Clujul ?i Turda, iar spre est se apropie de Tirgu Mure?, Reghin. Partea nordicä a Cimpiei Transilvaniei inspre Some?ul Mare devine mai intens fragmentatä ?i mai inaltä, fäcind trecerea spre Podi?ul Seca?elor.

Cimpia Transilvaniei are un aspect deluros, fiind modelatá sub forrná de interfluvii rotunjite, fára orientare precisä. Altitudinea dealurilor sale nu depá?e?te de obicei 500 m, väile nu sint prea adinci. Povirni?urile relativ domoale sint supuse degradárilor prin alunecäri in masä ?i eroziuni torentiale.

Clima este caracterizatá prin ierni destul de aspre (in ianuarie temperatura medie este sub —4 grade), vara clima este relativ caldá ?i uscatá (in iulie temperatura medie atinge aproape 20 de grade). Precipita(ia anualá este intre 550 ?i 650 mm.

Dealurile Cimpiei Transilvaniei in trecut au fost acoperite cu páduri de gorun. Pádurile astázi apar numai in pilcuri mici, vegeta(ia are un aspect de silvostepá. Se intilnesc paji?ti de tip stepic predominate de páiu? (Festuca sulcata) ?i cu participarea coliliilor (Stipa stenophilla, S. joannis) precum ?i unele ierburi mezo-xerofile ?i mezofile. Pe coastele insorite, se formeazá pe alocuri asocia(ii de Stipa lessingiana ?i S. capillata la care participá ?i multe alte plante de stepá. Aceste fragmente de vegetajie stepicä se intind pe suprafe(e relativ restrinse. Vegetafia naturalá, pádurile ?i paji?tile sint inlocuite in mare parte cu livezi ?i culturi agricole.

Atentia entomologilor incá din secolul trecut s-a indreptat asupra faunéi Cimpiei Transilvaniei. Ortopterele au fost colectate ?i studiate de

O. Herman pentru prima oará (1871), el a citat numeroase spécii din Zau de Cimpie, Urca, Bárbo?i ?i Turda. Citeva date sint semnalate ?i de Gy. Pungur (1900), A. Müller (1922—1924) aminte?te multe spécii din jurul ora?ului Reghin. Autorii prezentei lucrári au colectat un material bogát din Cimpia Transilvaniei incepind din anul 1954. Matériáiul provine din imprejurimea localitá(ilor Gherla, Sic, Ta9a> Geaca, Cojocna, Cámára?u, Zau de Cimpie, Turda, Tirgu Mure?. Ora?ele Gherla, Turda, Tirgu Mure?, Reghin sint situate la periféria Cimpiei Transilvaniei in zonele de trecere spre alte regiuni geografice, ele au totu?i о fauná compusá din elemente ia'entice cu cea din Cimpia Transilvaniei propriu zise, in acest fel, datele din aceste ora?e sint cuprinse ?i ele in lucrare.