Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Ştiinţele naturii
108 ISTVÁN KÓNYA 2 E. Nowak intr-un studiu (1963) amintejte о cioará (Corvus frugilegus L.) cu cioc malformat, iar in 1965 íntr-o lucrare de ansamblu descrie 31 de exemplare ce prezintá anomalii la ciocuri. Egon Schmidt (1962) ne comunicá in lucrarea sa despre о presurágalbená (Emberiza citrinella L.). cu ciocul tocit, carena incovoiatá incepind de la bazá, spre dreapta, iar douá treimi din mandibula au rámas neacoperite cu cheratinä. Greutatea individului era scäzutä. Heinz Hasse (1965) publica un individ al speciei florinte (Carduelis chloris) care avea mandibula deformata. Ubo Bährmann (1965) a gásit un cadavru de mierlá (Turdus merula L.), cu ciocul strimb $i neuniform dezvoltat. Helmut Stein (1967), a gásit intr-un cuib dói púi de Carduelis cannabina ale caror picioare lipseau din genunchi, iar la unul din cele douá exemplare lipsea ?i ciocul. L. Manolache (1969) publicä anomalii observate Ia ciocurile speciilor Corvidae. L. Manolache—C. Rang (1970), publica malforma(ii observate Ia picioarele $i ciocurile potirnichilor (Perdix perdix L.). inainte de a se trece Ia descrierea cazurilor de malformatii observate de noi, sä recapituläm pe scurt constitutio normalá anatomicá a ciocului de pasäre. Partea osoasá a ciocului de pasäre este acoperitä de un strat subtire de piele (dermotheca) ?i de un strat mai solid de cheratinä. Acest strat este u?or deta5abil de partea osoasä. Oasele: maxiiarul superior, compus dintr-o pereche de oase relativ degenerate, maxilarele, precum $i perechea puternic dezvoltatä de praemaxilare formeazä, impreunä, partea principalä a carenei. Praemaxila $i osul nazal inconjoarä nara. Aceste oase la päsärile mature se impreuneazä. Intreaga carená se imbinä cu craniul prin fisura cranio-facialis, de parcä aceasta din urmä ar fi о incheieturä. Mandibula nu este direct atajatä de craniu, ci prin intermediul osului cvadrat (quadratum), in mod asemänätor cu constitutia cranianä a reptilelor. Partea principalä osoasä a mandibulei se compune din os dentale, de care se ata$eazä perechea de os articulare, cele angulare $i alte oase, la fel imperecheate; toate aceste oase sínt puternic impreunate. Teaca ciocului sau membrana cornoasä (ramphotheca) se dezvoltä dintr-un strat subtire de piele (dermotheca) care inconjoarä oasele ciocului. Acest strat de cheratinä are grosimi diferite in diferitele zone ale ciocului, cel mai solid fiind in virful ciocului. Se compune din trei straturi: 1. stratui germinator (stratum germinatorium), 2. un strat de (esuturi vii $i 3. un strat format din granule (stratum granulosum), care are un bogát continut de cheratinä $i chiar un strat mai solid, stratum corneum. Celulele vii ale membranei cornoase sint legate de vasele sanguine 51' de sistemul nervos. Ramphotheca este in permanentá crejtere care este direct proporfionatä de tocirea naturalä a ciocului.