Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)

Istorie

7

PERIEGHEZA ARHEOLOGICA IN ClUC

49

42. La о distanda de circa 600 m de marginea sudicá a satului Cetä(uia, pe terasa cuprinsá intre piraiele „Fiság" ?i „Görgős", mai accentuat pe panta sudicá ?i sud-vesticá s-au gásit multe fragmente de vase apartinind culturii Wietenberg, Hallstatt, La Téne. Intre altele s-au colectat ?i fragmente de vase lucrate la roatá, databile pina in sec. IV e. n.

Aceastä a$ezare, avind о extindere relativ mare, prin mai multe puncte intermediäre se leagá cu ajezärile variate $i intinse din Cozmeni $i Lázáre$ti (Planca XXIV, fig. 150—159).

XV. SINTIMBRU

43. Pe colina „Dealului Mic" („Kishegy"), situatá la nord-est de halta Sintimbru, plugul tractorului a adus la suprafata fragmente decorate cu $nur, altele aparjinind culturii Wietenberg, hallstattiene, dacice, gásite in abunden^ä. Асе din os, о copuä de cal, dintatä, unelte despicate din piaträ, fragmente de chiupuri figureazä incä in materialul adunat (PI. XXV, fig. 160—166).

44. In apropierea conacului Henter (cäminul cultural de azi) s-au gösit pe lingä fragmente de ceramicä feudalä $i unele mai vechi, apartinind culturii dacilor.

XVI. TOMEßTI

45. in jurul ruinelor castelului Abaffi, Ia punctui denumit „Jarina" („Carina") au fost descoperite fragmente ceramice din feudalismul incipient $i din alte epoci, precedente.

In hotarul estic al comunei am marcat cinci puncte cu descoperiri crheologice pe harta noasträ (PL XXVI, fig. 167—169).

46. Pe terenul arabil cu pantä u$oarä, denumit „Grädina scurtä" („Kurtakert") au ie$it Ia lumina zilei urme dovedind reducerea minereului de fier $i fragmente de facturä dacicä lucrate cu mina ?i la roatä.

47. Putin mai spre nord de acest punct, la „Déllő" s-a gásit, la fei, ceramicä dacicä (Pl. XXVI, fig. 170).

48. Pe о pantä stincoasä cu tufi$, denumitä „Cärbunar" („Szénégető") a fost gásit un topor de bronz (Pl. XXVI, fig. 171).

49. Aproape de valea piriului „Ce^ii“ („Ködpatak"), la punctui denumit „Hátsó Szádakút", brázdarul a scos la ivealá un topor de piaträ neperforat. Fragmentele de ceramicä $i silexurile descoperite in imediata apropiere dovedesc cä nu £Ste vorba de un obiect izolat, pierdut (Pl. XXVI, fig. 172).

50. Pu(in mai spre vale, in apropierea locului cu izvoare, cu ocazia aesfelenirii s-au gásit mul^i bulgári de zgurá de fier, avind forma unui ca?caval, atingind citeodatá greutatea de 40—50 kg. S-au gásit $i fragmente de vase, de tuburi (?) $i altele folosite in parte la reducerea minereului. Multe dintre aceste fragmente sint suluri de lut ars, din care probabil au fost confectionate tuburile ín cauzá.

i — Studii ?i materiale 11.