Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
7 DATE REFERITOARE LA ISTORICUL MORILOR DE HlRTIE 127 Nu Stirn in ce imprejuräri $i la ce data s-au oprit definitiv, insó din relatärile unor localnici contemporani reiese cä la sfir$itul deceniului al 9-lea al secolului trecut incä functionau $i fabricau hirtie groasä de ambalaj din paie. Dupä aceea ele au fost transformate in mori de cereale. Una din principalele Probleme pentru morile de hirtie era procurarea materiei prime. Credem cä infiinCarea lor in Ciuc a fost deteminatä in maré parte 5Í de avantajele pe care regiunea le oferea in aceastä privinfä. in apropiere nu funcfiona nici о moarä de hirtie care sä le concureze Ia stringerea zdrenfelor, folosite drept materie primä, iar procurarea picioarelor de caprä, necesare pentru prepararea cleiului, nu putea fi о problema dificilä acolo unde cre$terea animalelor avea о pondere atit de mare. Mai?trii arenda^i procurau zdrenfele fie cu ajutorul colectorilor particulari, fie prin intelegere cu autoritäre locale, cárora le pláteau in naturä cu hirtie, care era necesarä cancelariei27. Practica din urmá, potrivit ordinului Gubernial din 1844, a fost interzisá $i de atunci zdren(ele erau achizifionate exclusiv de colectorii de zdren(e particulari. Totu?i $i dupä aceastä datä au existat cazuri de incälcarea acestui ordin28. Calitatea hirtiei, felül $i diversitatea ei, atit cea din Sinmartin cit ?i cea din Sincräieni lása de dórit. Hirtia de seris (hirtia de ambalaj sau sugativä nu s-a pästrat), era ca $i cea de la Aiudul de Sus, Gurghiu, Bogota Olteaná etc., destul de durá, groasä, variind la culoare intre verde deschis ?i erem cenu$iu. Probabil cá dintre diferitele tipuri de hirtie de seris n-au fabricat decit hirtie concept. Pe aceste hirtii se gósesc filigrane simple, fárá vreo decorate simbolicä, compuse din denumirea localitötii, anul $i numárul (categoria) hirtiei iar in timpul lui Vilhelm Steckbauer $i din iniciáléié acestuia. De exemplu: Csik Szent Márton, 1833, Nr. 2; Csik Szent Márton, 1847, Nr. 2, W. St.29. Pe hirtiile fabricate de moara din Sincräieni gäsim ca filigran denumirea localitätii — Szt. Király — färä alte specificatii30. Calitatea hirtiei este reflectatä $i prin pretul ei. Legätura de hirtie era vindutä in jurul a 2—3 florini renani, ceea ce chiar daeä luäm in considerare cä prefurile cunoscute se referä la hirtia vindutä en-gros sau a fost 27 Astfel stim cä in 1837 Gh. Steckbauer avea 500 fl. la colectorii de zdrente. iar loan Ulein a plat it 191 fl. 12 er. acestora (A. Sc. C., A. P.: 1846, nr. E. 460.). 28 JAKÖ ZS., op. cit.. p. 82. In 1846 comisarul de pliasä (dulló comissárius) L. Balázs a prédát lui V. Steckbauer 17 máj i si 75 funti de zdrente pentru care a primit 13 legäturi de hirtie de fabricá (masina papiros) procurata la Brasov pentru care acesta a fost tras la räspundere (A. Sc. C., A. P.: 1847, nr. 232). 29 Vezi actele din A. Sc. C. din perioada anilor 1833—1848. 30 Vezi registrul de intrare—iesire prezidential din 1849 al scaunului Giuc (A. Sc. C.. registre, 1849).---------Pentru moara de hirtie din Sincräieni sint cunoscute trei feluri de site färä ca numärul lor sä aparä in filigrane (A. Sc. С., A. P.: 1846. iulie 21, färä nr.).
