Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
112 I. RANCA 4 este impärtit in 4 cartiere axate in jurul principalelor ártere de acces in ora?. Fiecare cartier este incredintat cite unui inspector, care avea obligatio — fixatä de magistratul orä?enesc — de a aduna in caz de pericol oamenii sub comanda sa pe „Cimpul Jiganilor" (Czigány mező), de a dispune inarmarea lor ?i de a-i obliga sä a?eze fiecare in fata casei un felinar care sä se aprindä seara. Tot ei trebuiau sä vegheze ca nimeni sä nu circule seara dupä ora 6 prin ora? ?i in acela?i timp sä imprä?tie grupurile de oameni ce s-ar aduna pe stradä sau in alte locuri. Acest eveniment al organizärii orá?enilor este deosebit de frumos consemnat in memoriile anuale ale lui Nemes Samuel: „1784. Locuitorii ora?ului s-au adunat pe Cimpul tiganilor cind Romänii din ComitatuT Hunedoarei s-au räsculat ?i a fost vremea Horii, (fäcutä) impotriva domnilor feudali"15. Magistratul orä?enesc raporta la 17 noiembrie guberniului cär „Ne-am dat toatä silinta pentru a asigura mentinerea ordinei ?i a securitätii publice. Afarä de aceasta, ne-am conformat dispozitiilor Tablei Regale ?i ordinele acesteia le-am comunicat cetätenilor". La dorinta Tablei Regale s-a format о comisie mixtä din membrii zisei table regale, precum ?i din membrii Tablei continue a comitetului Tirnava unit cu Scaunul Mure?, delegind fiecare eite 3 persuane care colaboreazä cu forta unitä1'16. Pre?edinte al „Comisiei pentru combaterea räscoalei“ cum este denumitá in documente, a fost ales contele Mikó Miklós. Comisia a fost insärcinatä sä ia toate mäsurile pentru prevenirea ?i apärarea de eventuale atacuri din afara comitatului sau de izbuenirea ei in satele din comitat17. Ea a mai hotárit ca ora?ul sä fie impinzit de sträji, care sä faeä de pazä pe sträzi cu schimbul, fäcind serviciu eite 24 de ore. Numärul sträjerilor era de 80. Pentru о mai mare sigurantä, s-a hotärit chemarea in ajutor a unei companii de secui din regimentül grániceresc, cáreia ora?ul era obligat sá-i asigure cazare, hraná trupei, furaje pentru cai ?i lemne de foc18. De la instituirea ei, comisia a luat mäsuri ca tofi latifundiarii din comitatui Tirnava sä se organizeze in cete, impotriva täranilor räsculati ?i acest ora? a fost fixát locul adunärii lor. Trecerea in revistä a nobilimii s-a főcut in locul din ora? zis „Cimpul tiganilor"19. „In 1784 a izbucnit a?a zisä lume a lui Horea ?i la Tirgu Mure? — acest lucru — a produs destulá groazä". Au fost trimi?i aid, vicecolonelul Cazimirus Horváth, pre?edinte ?i Antonius Felber, cápitan procuror militar din regimentül de infanterie Eszterházi, din ordinul semnat de baronul Preiss, Comandantul general al armatei". Tot acolo se mai spune: „Maré parte a Transilvaniei a fost atinsá de un doliu adinc, iar 15 Arh. Statului, Tg.-Mure?: Protocallum annuale ab anno 1784—1794 (jumalul avoeatului Nemes Sámuel din Tg. Mure? pe anii 1784—1794)). Col. de Msse nr. 99. POPA TRAIAN, Monográfia orasului Tirgu Mure?, Tg., Mure?, 1932. p. 135. 17 Arh. St. Tg. Mure?, Fond. Prim. Or. Tg Mure?, doc. 3116/1784/b TRAIAN POPA, op cit. p. 135. 19 Arh. St. Tg. Mure?, col. de Msse. Protocollum anuale.
