Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
92 A. DANKANITS 2 In timp ce in unele ora?e transilvänene — Cluj, Brasov, Sibiu — me?te?ugarii se organizeazä in bresle, Tirgu Mure?ul se numärä incä intre localitäjile rurale cu dreptul de a tine tirguri, cu о populate agricola ?i cu me?te?ugari säte?ti. Tradita dupá care breasla blänarilor ar fi fost organizatä in secolul XIV se trage din confundarea emitentului privilegiilor, Ludovic al il-lea cu regele Ludovic I de Anjou6. Nu ne poate duce in eroare nici faptul cá localitatea este amintitä ca tirg-oppidum in secolul XIV. Aceste concesiuni nu inseamná decit mici privilegii ?i indica uneori perspective de dezvoltare. Astfel localitatea este exceptata de jurisdictio scaunului Mure?, iar populajia de participare Ia rázboaie peste hotarele järii. Dreptul de a tine tirguri se lärge?te ?i el in repetate rinduri in cursui secolelor XIV—XV7. Probabil tirgurile au atras atentia ordinului franciscan, care dupá traditio localä neverificatá, a fondat mánástirea din Tirgu Mure? incä dupá náválirea tátarilor, deci in a doua jurnátate a secolului XIII8. Pe plan economic mánástirea fortificatá insemna in orice caz un factor stimulent pentru dezvoltarea me?te?ugurilor. !nsä?i biserica era un consumator relativ pretentios, iar mánástirile medievale au atras pelerini, deci consumatori din alte párti. Prezenta franciscanilor nu a fost deci numai consecinta dezvoltärii anterioare, ci in ace!a?i timp ?i un factor accelerator. Din cele spuse rezultá deci, cá incepind cu secolul al XlV-lea Tirgu Mure?ul se ridicä modest, deasupra satelor obi?nuite, fára sä deviná un ora? adevárat. in cursui secolului al XV-lea acest proces, in urma privilegiilor primite, se accelereazä a?a, incit Ia sfir?itul lui ?i in secolul urmátor detectám deja fenomene care caracterizeazá aparitia ora?elor propriu zise. Perioadei dezvoltärii urbane corespunde aparitia primei bresle, a breslei mácelarilor in 14939. Realitásé vie^ii culturale márturisesc ?i ele aparitia unei päturi orá?ene?ti mai avute; in ace?ti ani se vorbe?te prima datä despre un magistru de ?coa!ä — Stephanus de Gernyeszegh (1495)10 — in aceste meleaguri apadnia ?colarizärii incä din secolul XV este о excepte semnificativá ca ?i faptul cá primii tirgu mure?eni apar la Universitatea din Praga11. Orá?enimea luptá impotriva lumii feudale inconjurátoare; in 1519 interventio regelui interzice conducerii scaunelor sá oblige orá?enimea la muncö ?i Ia contributio de ováz ?i vin12. Paralel cu aceasta insá conti- * * ORBÁN ISTVÁN, Marosvásárhely földrajza, Sárospatak, 1943. ^ Székely Oklevéltár, vol V., Kolozsvár, 1896. p. 254, 215, 251, 255, 267, '24, vol. VIII., Kolozsvár, 1934. p. 155. 8 BOROS FORTUNÁT, Az erdélyi ferencrendiek, Kolozsvár, 1927, p. 29. 9 PASCU STEFAN, Mestefugurile din Transilvania pina ín secolul al XVI-lea, (Bucure?ti), 1954. p. 100. 10 BÉKEFI RÉMIG, Népoktatás Magyarországon, Budapest, 1896, p. 162. (in 1496 se aminteste de un oarecare Stephanus de Gemyeszeg, magister scholae) и Istoria RomcLniei, vol. II., Bucure?ti, 1962. p. 403. 12 Székely Oklevéltár, vol. III. Kolozsvár, 1890. p. 205. ?i vol. II. Kolozsvár, 1876. p. 156. vol. V. p. 38.
