Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Ştiinţele naturii
7 NŐI FOSILE DE RINOCER LINOS 17 VIII. drept 1. Lungimea — — 48,0 — de la Sít._________________________________________________________ Gheorghe (Samson— 2. Lätimea _ _ ,, j _ Kovács 1965) an'.erioará ’ ^’de'ía !• Lungimea 37 45 50 48 Lahn-—Thal------------------------------------------------------------------------------------------------1864)еГ— 2- Lätimea 26 27 28 26 apropiat de М3 sin. de ia Agnita fi M3 dext. de la Singeorgiu de Muref (Tirgu Műre?) fi de la Bodoc, mai ales ín ceea ce privefte lungimea coroanei. Din punct de vedere morfologic e destul de asemänätor cu M3, deseris de női, de la Tirgu Muref. Dintele e inait, pu(in uzat, cu creasta anterioará fi conul median complete (pl. V., fig. 9—10). Inálfimea lobuluí anterior, mäsurat pe partea externa, e de 50 mm. Partea superioarä a acestui lob — sau con — e separata net de cea posterioarä printr-o fantä care se lärgefte in sus; inäl(imea por(iunii ei libere este de 15 mm. Partea externa, cu toate cá e acoperitä in bunä parte cu ciment, pare a fi mai uniform indoitä fi mai pu(in bombatä; iar aceea a lobului posterior e usor concava, cu muchia posterioarä ingrofatä. Suprafata de uzurä micä se limiteazä numai pe ramura externa a lobului anterior fi inclinä puternic inainte fi in afarä. Pär^i considerabile, aproape tot lobul posterior, precum fi fosetele (váile) sint acoperite cu inveliful de ciment, eräpat fi de culoare cafenie deschisä, alb insä in interior ca fildeful, nefiind colorat de solutiile oxizilor din nisip. II. Descrierea molarului fosil de la Cräiefti. in primävara anului 1966 s-a gäsit la Cräiefti situat la cifiva km. de Adämuf (vezi pl. I.) un dinte de Coelodonta antiquitatis, la care s-a pästrat in intregime fi una dintre ramurile rädäcinii (Vezi pl. VI., fig. 11—13)17. Pe baza caracterelor morfologice fi a dimensiunilor caracteristice (vezi tabi. II) il consideräm ca М2 sin. Cu М2 de la Tirgu Muref se aseamänä mai ales in privinja dimensiunilor, dar asemänarea este mare fi in ceea ce privefte forma. Coroana e mai uzatä ca la acesta. Suprafa(a de masticare e aproape orizontalä, dar destul de uniformó. Pe coroaná, mai ales pe partea externä, se mai constatä unmele invelifului de ciment. La acest dinte s-a pästrat fi ramura anterioarä a rädäcinii in intregime fi partea superioarä a ramurei posterioare. Ramura completä are lungimea maximal, pe partea anterioarä, de 85 mm fi minimáló de 51 mm — pe 17. Din päcate nu dispunem de da'e mai exacte privind descoperirea, dar foarte probabil provine tot din sedimentele pleistocene ale Tirnavei Mici, ce afloreazä ín cariera de nisip-pietrif a satului Cräiefti. 2 — Studii fi materiale II.
