Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)

Istorie

'7

MATERI ALTE IN LEGATURA CU CULTUL LUI MITRA

69

3,5 mm 0, iar pe coaste de 6 mm 0. Corpul este angajat intr-o mi?care in zig-zag (pl. XLVIII, fig. 8).

Cit despre analogiile acestor fragmente, literatura de specialitate descrie numeroase vase ornamentate cu ?erpi, de pe tot cuprinsul imperiului roman25. Teritorial, cea mai apropiatä analogie a fost gäsitä la Lechinta de Mure?, in 1916 ?i a fost descrisä de EDUARD BENINGER26. Aceastä piesä a fost utilizatä drept urnä intr-un mormint de incinerate gotic. Vasul avea trei toarte cu eite un ?arpe aplicat, cu capul orientat spre incinta vasului. Corpul ?arpelui nu este decorat, iar vasul in partea de sus este decorat cu cercuri concentrice a?ezate nesimetric, iar in partea de jos cu amprente de cruce.

Autorul considera cä vasul a fost ridicat de cätre got dintr-un sanctuar mitriac.

„Vasul apartine grupului mai vechi al ceram icli cu 5 t a m p i I e", ca atare, pärerea autorului este, cä vasul a fost lucrat in Dacia, in cursui stápinirii románé, 106—271 e. n.

Analizind rolul ?arpelui pe aceste vase, gásim la prima vedere cá are legáturá cu cultui lui Mitra. $i aici simbolizeazá fecundarea pámintului — reprezentál prin sarpe — de cátre Sol Invictus, care e reprezentat nu numai in persoana lui Mitra, ci ?i prin taur27. Totodatá insá ?arpele mai are ?i un alt rol: el este ?i geniu de pazá al izvoarelor, ca atare, pástreazá báutura sacrá din vas, utilizatä la misteriile lui Mitra28. Aceastä ipotezä pare a fi confirmatä de imitata speciei Vipera berus L, ?arpe veni nos, apt de a indeplini rolul pdzitorului.

Pe unul dintre fragmente este infát?at ?i taurul, purtind intre coarne roata solará, imagine care simbolizeazá fiin^a dublá a taurului: sacrifi-ciul, care insä este identic ?i cu zeitatea care-l sacrificä. latä izvorul invätäturii cre?tine despre Dumnezeu, care-l sacrificä pe fiúi lui, pe el insu?i pentru a mintui omenirea29.

In privinta provenientei vaselor de acest gen sintem nevoit a ne indoi de afirmata lui BENINGER cá vasul de la Lechinta de Mure? gotii l-au rá pit dintr-un Mithraeum. Cunoscind faptul có la Criste?ti exista un centru ínsemnat de olárit30 putem presupune cá nu era nevoie de devastarea sanctuarelor lui Mitra pentru a ajunge in posesia unui vas asemánätor. Sápáturile noastre intreprinse pe teritoriul cetätii Tirgu Mure? ne-au

25 De ex. E. BORMANN, Funde von Carnuntum I. Das dritte Mithraeum in: Archäologisch-epigrafische Mitteilungen aus Österreich, XVIII (1895), p. 193 ?i plan?a C.

28 Dr. EDUARD BENINGER, Ein westgotisches Brandgrab von Maros- Lekence (Siebenbürgen), in Mannus, 30 (1938) p. 122—141.

27 Ibidem, p. 135; Cf. ?i WILL, op. cit. p. 405, piesa din Zagreb (RFJ).

28 Ibidem, cf. ?i E. SWOBODA, Die Schlange im Mithraskult< in Jahreshefte des Oster. Arch. Inst. 30 (1936).

29 I. IAROSLAVSKII, Cum se nasc, träiesc ?i mor zeii. Buc., 1962, p. 144—115.

3» ISTORIA ROMANIEI L, Bucuresti, 1960, p. 410; cf. si AUREL FILIMON, Criste?ti (Singidava) in Rev. de ’ Preistorie ?i de Antichitäti Nationale, 1940, p. 89—94.