Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Ştiinţele naturii
12 H. FUCHS — I. KONYA 2 inőltimea relativá a acestei terase este de 29 m (valoare mäsuratä cu altimetrul de tov. lector Tövissy J. pentru care ii multumim ?i pe aceastä cale), о valoare care ar corespunde mai bine cu al IV-lea nivel de terasá, ín sistemul general al teraselor din Transilvania ?i ar fi de v/rsíá rissianá, — (MORARIU-GIRBACEA, 1960). Cei patru dinti, dupá informabile primite la fata locului de la muncitori, au fost gäsiti in acéla? loc ?i provin probabil de la unul ?i acéla? individ (un dinte provenit din maxilarul superior ?i trei dinti proventi din maxilarul inferior). a) Dintele maxilarului superior sting, pe baza caracterelor morfologice ?i a dimensiunilor poate fi considerat ca al doilea molar — M2. — Lungimea lui maxima e ceva mai mica decit cea a lui M2 de la Cluj, dar e mult mai mare ca lungimea dintelui M1; intrece in aceastä privintä ?i pe M1 de la Criste?ti ?i are valori probabil apropiate cu M2 de la Bruiu ?i Ghidfaläu (vexi tabelul I.). Din rádácina dintelui nu s-a pästrat aproape nimic; lipse?te о parte ■considerabilä ?i din dentina ?i smaltul lobului anterior. Celelalte parti sint bine pästrate. Din inveli?ul de ciment nu s-a pästrat decit о micä portiune in foseta posterioará. Dintele e inalt, relativ pu(in uzat ?i ingust (intregul dinte pare a fi turtit lateral). Corespunzátor acestui caracter din urmä, fosetele anterioarä ?i medie sint inguste, alungite in directia antero-posterioarä, iar cro?etul (Sporn) lung ?i ingust e oarecum impins inainte in foseta (valea) anterioarä, dincolo de virful crestei, de care aproape se ating; astfei portiunile anterioarä ?i posterioarä ale acestei fosete, la nivelul suprafetei de uzurä, comunicá intre ele numai printr-un canal ingust (Plan?a III. fig. 4—6). Partea posterioarä a acestei fosete este largá ?i adinc deschisä (asemänätoare, spre exemplu, dintelui M3 de la Cluj.). Foseta posterioará, triunghiularä, este foarte adincá (?i mai adincő ca la M2 din Cluj) ?i deschisä in por(iunea superioará a pártii posterioare; din mijlocul pártii posterioare se ridicá о colonetá, in forrná de limbá, márginitá la dreapta ?i la stinga de ingro?árile smaltului (formajiuni similare se constatá ?i la M1, (M2?) descrisá de női de la Criste?ti). Pe partea anterioarä a dintelui creasta suplimentará (parastilul) e bine individualizatá, dar ingustä. Formatiunea similará posterioará este ?i ea destul ■ de bine individualizatá. b) Dinfii maxilarului inferior. Sint reprezentál prin Mi dext., М2 dext. ?i М3 sin. Rádácinile lor lipsesc in intregime sau in cea mai maré parte; coroana lor in schimb, exceptind unele mici párti, e bine pástratá, fácind posibil un studiu comparativ mai exact. Gradul lor de uzurá nu e prea maré, ceea ce ne arató cá ei provin de la un animal nu prea bátrin. dext. (Nr. 15) are coroana bine pástratá ?i о micä por(iune din rádáciná. in privinta dimensiunilor mai importante (lungime, lá(ime) prezintá о mare asemänare cu Mi deseris de női de la Tirgu-Mure? (3), dar -e destul de apropiat ?i de valorile dintilor corespunzätori de la Cluj ?i
