Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Etnografie
88 $T. MOLNÁR, 26 Dupä masä, pe la ora 5 imblätitorii primeau din nou eite douä pähärele de rachiu cu chimion sau mentä (izmä) $i о felie de piine. Cina au luat-o dupä terminarea lucrului, in intuneric. Primeau din nou mämäligä cu lapte, urmatä de mämäligä cu brinzä, sau päparä cu mämäligä. Retribuirea. Modul de retribuiré" a imblätirii era in func^ie de faptul cä pentru eine se lucra: pentru particulari sau pentru comunitate (privind materialul documentar din lucrarea noasträ: pentru careva comunitate bisericeascä unitarianä din Valea Nicoului). Gospodarii mici din Valea Nicoului au imblätit ei insi§i, cu membrii familiei, sau cu rudenia, in clacä. In caz cä familia nu dispunea de for^ä de muncä potrivitä, sau era vorba de gospodari mai mari, la care ?i recolta era mai bogatä, atunci au angajat zilieri pläti^i in naturä prin ЪапЦе in parte.23 Dacä recolta era bogatä, zilierii primeau a 14-a parte. Tn cazul unei recolte foarte slabe, imblätitul era efectuat pentru a 10-a parte. Doi imblätitori intr-o zi au terminat cu imblätitul a 10—14 straturi.24 „Au urmärit, ca sä inibläteascä atitea straturi, pentru a citea parte au lucrat“ — spuneau despre randamentul zilnic. Deci dacä au lucrat pentru a 14-a parte, atunci au dat zor la imblätirea a 14 straturi. Un strat in general „dädea о ЪапЦй25 de boabe.“ La facerea socotelii s-а finut cont de cantitatea de boabe imprä$tiate. Banifa in parte era umplutä ingrämäditä. Gospodarul in schimb a primit banita täiatä pinä la jumätate: grämada de boabe turnatä deasupra bűzei bani^ei, la mijloc a fost täiatä cu lopata de imprä?tiere ?i a fost trasä jos. Astfel gospodarului i-a rämas numai jumätatea grämezii, dar boabele täiate au fost puse inapoi la cantitatea de impärtit(!). Imblätitorii pe urmä §i-au impärfit proportional partea. Comunitatea bisericeascä in aceastä regiune pentru imblätirea recoltei de pe mobile biserice^ti, de obicei angaja imblätitori pentru paiele cerealelor.26 Acest lucru rezultä din Libellusurile, cárodé de dare de 23 Dacä s-au angajat pe pämintul sa^ilor, de pildä in imprejurimile Sighisoarei, la fei au lucrat pentru banita ín parte. 24 Intr-un strat, cum am väzut la descrierea pregätirii, erau pu$i 22—30 de snopi. 25 Banifa mare de coajä avea 16 сире. О cupä = 1,444 litri astfei о banita täiatä contine aproximativ 24 litri de boabe. 26 Cerealele recoltate de pe mo$ia comunitätii (deci nu päminturile in folosinta preotului ?i a paracliserului) s-au depozitat in grinarul comunitätii ?i valorificindu-le, cu contravaloarea lor au contribuit la acoperirea cheltuielilor eclesiastice. imblätitorii angajafi din acest motiv nu au fost retributi cu parte din boabe, ei numai cu paiele.
