Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Etnografie
19 ImBLÄTITUL DE ODINIÓARÁ 81 schimba directia. Pinä ce nu pornea vintul. s-а continuat imblátirea, boabele rezultate adäugindu-se grämezii din ziua anterioarä. Cind au observat cä a pornit vintul, täria $i directia lui fiind potrivite, stratui aflat in curs de imblätire a fost terminat, apói s-au apucat de imprá$tiere. Daca au lucrat dói imblätitori, atunci au imprá$tiat in schimb: unul impráftia, altul fäcea curäfitul gráunfelor imblätite. S-а lucrat ín schimburi si atunci, cind munca era efectuatä de trei imblätitori. La pregätirea imprä$tierii se tinea seamä de doi factori: de directia vintului $i in funcpe de aceas ta, de asigurarea terenului de imprä§tiere. Inainte de a incepe operaria, au deschis por^ile $urei pentru a se produce curent, respectiv ca vintul sä batä prin $urä. Intretimp au luat seama ca vintul prin care poartä inträ in $urä. Era necesarä stabilirea acestui lucru, deoarece aria de imprä§tiere era asiguratä ín aceea parte a §urei dinspre care bätea vintul, in a?a fei, incit grämezile de boabe care urmau sä fie imprä$tiate, erau a$ezate in poarta opusä direc^iei din care sufla vintul. ln felul acesta gräunfele puteau fi imprä^tiate intotdeauna in sens opus bätäii vintului. Grämezile de cereale erau a?ezate in apropierea porjii §urei, prin care poartä vintul ie§ea (Pl. XXII. fig. 1.). A$ezarea la stinga sau la dreapta a grämezilor era in func(ie de indeminarea celui care imprä$tia: dacä era stingaci, grämada a fost a^ezatä in coliul sting al $urei, iar dacä lucra cu mina dreapta atunci in coliul drept. In caz dacä directia vintului nu era potrivitä sau in cursul imprä§tierii ?i-a sc.himbat sensul, atunci grämezile trebuiau mutate lingä poarta opusä a $urei. Aria de imprä$tiere a fost curätitä cu mätura inainte de inceperea operatiei. II. lmprä?tierea (Pl. XXII, fig. 2.) Aceastä operarie a fost efectuatä dupä pregätirile descrise mai sus. Operaria era efectuatä de doi oameni: unul impräätia, iar al doilea curätea suprafafa gräunfelor imprä§tiate. Dacä §ura era mai spafioasä, atunci au lucrat doi oameni la imprä^tiere $i doi la mäturare. Imprästietorul la inceperea operatiei s-а intors cu fata spre grämada de gräunte §i a infipt in ea lopata de imprä§tiere, dar nu lua cu о lopatä plinä ci numai 4—5 cupe (1 cupä = aprox. 1,5 1). Apoi fäcea о intorsäturä ca sä primeascä vintul din flanc. In timp ce efectua miscarea de intoarcere, а 6 - Studii fi materiale I.
