Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Etnografie
76 $T. MOLNÁR, 14 unde s-а practical confec^ionarea päläriilor de paie 12, fiind pästrat snopul cu paie frumoase, curate, nepätate de rug'inä, chiar $i in cazul dacä eventual era putin umed. — Dacä snopii din strat contineau multe buruieni, nu au fost bätuti in cap ei au fost pastrami ca snopuri furajere 13. Snopii läsa^i pentru a.coperi$ dupä imblätit au fost ridicati prinzindu-i de. funie intr-o pozitie cu capetele ín jós au fost scuturati cu mina cealaltä, avind ca scop desprinderea boabelor incä rämase in spicuri. Dupä aceea, au fost a$ezati ln picioare in grädina ?urei — dacä timpui era favorabil — pentru a se usca, iar in caz cä ploua, au fost a$eza^i sub acoperi^ul surei pe „scara cocosului“ (Birna care leagä cele douä grinzi de cäpriori). 6. Imblätirea lateralä Este ultima operarie a imblätitului. Astfel era denumitä aceea operatie, in cadrul cäreia snopii imblätiti pe ambele pärti au fost ridicati din stratui vechi $i a$ezati intr-un strat cu о forma nouä, leg'äturile erau desfäcute $i pentru a obtine boabele incä rämase, prin loviturile laterale ale hädäragului se imblätea separat fiecare rind, transportindu-se prin aceste mi$cäri intr-o altä parte a surei14. Imblätirea lateralä se efectua astfei: Snopii imblätiti ?i eventual bätuti in cap la rindul operatiilor anterioare au fost a$ezati deasupra stratidui de frinturi §i boabe intr-un strat cu о forma nouä necesarä imblätirii laterale. In funcfie de läfimea pardoselei de $urä cei 22—30 snopi a^ezafi in stratui vechi in douä rinduri, de data aste, au fost aranjati in 4—5 rinduri. Astfel un rind era compus din 5—7 snopi. Prin aceastä aranjare forma stratului nou s-a intins in direcfia lateralä a dreptunghiului initial, prin deosebire de 12 ln aceastä regiune nu a fost practicat impletitul päläriilor de paie, dar la cererea altor regiuni unde s-а practicat, dar din cauza timpului nefavorabil — ruginä, sau manä provocatä de grindinä — acolo nu au fost obtinute cantitäfi de materie primä, s-au pästrat snopi ale?i pentru vinzare. 13 Pentru scopuri furajere au fost pästrafi snopii de griu, orz, oväz amestecafi cu buruieni. Au considerat ca nutret de mare valoare, fiind denumit „scuturat“ a cärui valoare nutritivä a fost märitä de boabele nedesprinse din spicuri. 14 Amintirea scrisä a ODeratiei imblätirii laterale se pästreazä si in Libellus-ul comunitätii din Nicoleni: „in anno 1799 s-а recoltat griu in cantitate de 33 cläi scurte din care s-au obtinut 24 ЪапЦе. Acestea rämin ad futuram rationem impreunä cu paiele neimblätit lateral..(Adicä snopii erau depozitati nedesfäcub, nu au fost imblätiti lateral).