Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Etnografie
7 IMBLÄTITUL DE ODINIOARÄ 69 operaiéi de imblätit efectuatä de unu, doi, sau trei imblätitori, a fazelor de muncä ce constituiau operatia, a caden(elor, a mi$cärii imblätitorilor §i a ritmului muncii. (Toate acestea sint infä(;i$ate in mod grafic pe plan$a sinopticä Nr. XIX). Cele douä-trei persoane care lucrau 3mpreunä trebuiau sä cunoascä bine tehnica minuirii imbläciului, deoarece partenerul mai slab a fost lovit din fazä (?i-a pierdut ritmul imblátirii). — Daca imblátitul era efectuat de о persoanä, la inceperea lucrarii respectivul s-а a$ezat in apropierea uneia dintre cele douä capete ale stratului asezat (Pl. XX. figura 1.). A inceput imblátirea ríndului de snopi situat in apropierea miinii drepte. A progresat pe acest rind treptat, ín mai multe etape de muncä mici, lovind capul fiecárui snop in repetate rinduri, pina ce a ajuns la capätul celálalt al stratului. Atunci s-а intors si a imblätit inapoi pe acelas rind de snopi (Pl. XX. fig. 1.). Intoarcerea era necesarä deoarece nődül imbläciului (= a hadaró bogja) totdeauna a atins mai bine parte a din fa(a imblátitorului a capetelor de snopi $i pentru eficacitatea imblätitului era necesarä sä se ia in fatä §i partea opusä a Capetelor de snopi. Dupä imblätirea primului rind de snopi s-а apucat de imblátitul celui de al doilea rind. La imblätit muncitorul s-а a§ezat cu о (inutä de corp solidä, lini§titä, cu picioare intinse, situindu-se transversal fatä de stratui a§ezat. Dacä respectivul era stingaci piciorul sting l-а pus mai in fatä, cel drept läsindu-1 mai in urmä; in schimb dacä folosea numai mina dreaptä, atunci se a$eza invers. In cursul imblätitului pä$ea inainte, pästrind adeastä pozitie corporalä. Imblätitorul bun stia sä imbläteascä cu ambele miini $i in cursul progresärii isi schimba pozi(ia corporalä. Cei stingaci au prins coada imbläciului cam pe la mijloc cu mina stingä iar cu mina dreaptä la terminalia cozii. In caz cä a lucrat cu mina dreaptä, prinderea imbläciului s-а efectuat invers, ln ambele cazuri trebuia sä prindä coada imbläciului in a$a fei, ca hädäragul sä nu-1 loveascä la minä in cursul invlrtirii. Faza imblätitului a fost pornitä cu incepere — о miscar e i n - cepätoare (Pl. XIX. rubrica I. orizontalä). Coada imbläciului а prins-o cu douä miini, asezind hädäragul transversal asupra capului primului snop din marginea stratului. Dupä aceea coada imbläciului a adus-o intr-o pozipe orizontalä — cu ridicarea corespunzätoare a bratelor — la inäl(imea ca hädäragul sä atirne vertical de pe coadä §i ca el sä fie situat deasupra capului de snop. Dupä aeeastä miscare invirtise coada orizontalä a imbläciului cu mina apropiatä de hädärag, formínd un
