A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Peter Hügel: Az Aradi Múzeum - Történeti áttekintés

viticulturii şi vinificaţiei, referitoare la una din cele mai vechi podgorii de pe teritoriul României.

în acelaşi an, a fost deschis şi muzeul din Săvârşin care prezenta vizitatorilor o expoziţie cuprinzând picturi de Eugen Popa (fiu al locurilor) precum şi colecţia de artă orientală a soţilor Eugen şi Eugenia Popa dar şi colecţia istorico-etnografică a învăţătorului săvârşinean Iosif Dohangie.

După Revoluţia din decembrie 1989, segmentele de expoziţie dedicate victoriei socialismului şi epocii Ceauşescu au fost închise, din restul expunerii fiind eliminat, treptat, balastul propagandistic naţional - comunist.

Primul semn de înnoire post-decembristă a fost deschiderea expoziţiei permanente de ştiinţele naturii. Concepută în anii 80, însă deschisă abia în 1992, aceasta prezintă vizitatorului tematici legate de naşterea universului, cucerirea cosmosului de către om, mineralogia, flora şi fauna judeţului Arad. Preţ de aproape două decenii, ea a reprezentat principalul punct de atracţie al muzeului pentru publicul arădean.

Expoziţia de istorie interbelică a fost vernisată în noiembrie 1993, cu ocazia aniversării centenarului muzeului arădean. După reorganizare, ea cuprinde perioada de la 1919 până în 1947.

în ultimul deceniu al secolului XX, patrimoniul muzeal s-a îmbogăţit cu alte câteva colecţii legate de perioada contemporană. Printre acestea, cele mai importante au fost fondurile „Mănase Ghinga” (eminent creator de modă arădean), „Lazăr Nichi” şi „Nerva Iercan” (fost director al băncii „Victoria” din Arad).

La 26 iunie 1998, după un an de renovare, galeria de artă a fost redeschisă, prezentând publicului un nou concept expoziţional, realizat de muzeografa Angel Judit. Acesta combină diacronicul cu sincronicul, favorizând o viziune comparatistă.

Ultimul deceniu al secolului XX a coincis şi cu revigorarea activităţii editoriale a muzeului. Astfel, începând din 1992 se editează revista Studii şi Comunicări de Artă şi Arhitectură, din 1995 Armonii Naturale, cuprinzând cercetări în domeniul ştiinţelor naturii, iar din 1999 Ză- randul, revistă de cercetări etnologice.

în 1999, la iniţiativa lui A. A. Rusu (I.A.I.A. Cluj-Napoca), susţinută de către G. P. Hurezan, directorul muzeului arădean, au fost cartate (ridicare topografică) cetăţile şi edificiile ecleziastice medievale din judeţul Arad. Rezultatele acestui demers, dublate de o vastă documentare arhivistică şi bibliografică, s-au concretizat în două volume publicate în 1999 şi 2000 la Arad.

Astfel, au reintrat în sfera de interes a lumii ştiinţifice o serie de si- turi medievale date uitării. între acestea şi abaţia benedictină de la Pân- cota unde, în anul 2000, au fost reluate săpăturile arheologice, sub coordonarea Danei Marcu-Istrate şi a Suzanei Móré Heitel. Pe parcursul

92