A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Peter Hügel: Az Aradi Múzeum - Történeti áttekintés

Spre deosebire de celelalte colecţii ale muzeului arădean, care s-au îmbogăţit în continuare, aceasta a stagnat.

în deceniul şapte, au reînceput şi cercetările arheologice sistematice în zona arădeană.

Până la sfârşitul anilor ’60, diferitele sectoare ale expoziţiei de artă au fost reorganizate prin trecerea în conservare a lucrărilor cu subiect religios sau cu trimitere explicită la istoria maghiară dar şi prin păstrarea în expunere a unor lucrări valoroase din arta europeană şi românească.

După transferuri, achiziţii şi reinventarieri, în anul 1966, registrul secţiei de artă se încheie cu 2331 poziţii. Achiziţii au fost făcute, mai cu seamă, de la artişti arădeni (I. Toader, N. Chirilovici, S. Frenţiu, Hajos E., Bicfalvi N.), dar au fost achiziţionate şi lucrări ilustrând Şcoala de la Baia Mare (Thorma J., Réti 1., Kádár G., Iványi-Grünwald B.) sau arta românească inter-şi postbelică (N. Tonitza, D. Ghiaţă, L. Grigorescu, R. Ladea).

Prima expoziţie permanentă de etnografie s-a deschis, la parterul Palatului Cultural, în mai multe săli ale muzeului, în anul 1966 iar în următorii zece ani, colecţia a ajuns să numere 3000 de piese, la care se adaugă 1000 de clişee foto, pe peliculă şi pe sticlă.

Urmând exemplul instituţiilor similare din ţară şi străinătate, muzeul arădean a editat, în 1967, primul număr al anuarului „Ziridava”, menit să aducă la cunoştinţa publicului interesat rezultatele cercetărilor efectuate de specialiştii muzeului.

în 1970, muzeului I. Slavici i s-a adăugat o cameră memorială dedicată compozitorului Emil Monţia, originar tot din Şiria. Aceasta cuprinde mobilierul camerei sale de lucru, o serie de documente şi diferite ediţii ale principalelor sale lucrări.

Un alt muzeu memorial a fost deschis, în acelaşi an, la Zăbrani, dedicat scriitorului Adam Müller-Guttenbrunn, născut în localitate şi ajuns cel mai important romancier german din Banat şi director al teatrului Raimund din Viena.

Cercetările arheologice din anii şaptezeci se deosebesc de cele din deceniile precedente atât prin amploare cât şi prin diversitatea epocilor istorice vizate.

Cu mici reorganizări în anul 1973, până în anul 1978, secţia de istorie a avut două expoziţii permanente, una de istorie veche, amplasată la parter (în 4 săli) şi alta destinată Revoluţiei de la 1848-1849, la etajul doi (4 săli).

Chiar dacă a avut antecedente în colecţiile şcolare din sec. XIX, bazele colecţiei de ştiinţe naturale a muzeului au fost puse abia în 1975, când s-a înfiripat prima colecţie de minerale. Pe baza acesteia şi a unor piese fosile, prelevate în urma unei ample munci de teren, a fost vernisată, în

84