A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Szatmári Imre: A Munkácsy Mihály Múzeum története (1899-2009)

direct proporţional atât nevoile cât şi capacitatea lor de a-şi pune în aplicare interesele.

în aceste condiţii, din 1990, funcţionarea comună a muzeelor de pe raza judeţului nu s-a mai dovedit a fi o soluţie bună, tocmai datorită diferitelor interese locale. Ca urmare, în anul 2000, Consiliul Judeţean, a predat, din cele 8 muzee pe care le-a avut în administrare, 6, (Békés, Orosháza, Szarvas, Szeghalom, Sarkad, Mezőberény), în administrarea consiliilor locale din oraşele în care se aflau fiecare, împreună cu o parte din spaţiile de expoziţii.

Astfel, Casa muzeu a slovacilor din Békéscsaba a fost predată Autoguvernării slovacilor din oraş, spaţiile de expoziţie ale Muzeului Erkel Ferenc din Gyula (Casa Ladies, colecţia Bene, Casa memorială Erkel, Galeria Cohan şi Sala Dürer) de asemenea au ajuns în custodia oraşului Gyula, la fel şi Moara de la Szarvas, Casa memorială şi literară Darvas József din Orosháza, precum şi clădirea depozitului de cereale de pe strada Zombai. Având în vedere costurile de întreţinere a acestor instituţii, sigur că localităţile au primit la început cu reţinere iniţiativa judeţului, dar în cele din urmă funcţionarea câtorva muzee a rămas constantă, chiar dacă activităţile lor au luat o nouă direcţie, fiind obligate să se acomodeze strâns la pretenţiile locale, la cerinţele administraţiei locale. La fel s-a întâmplat şi cu cele care au rămas în administrare la nivel judeţean.

După trecerea în noul mileniu, în structura muzeului judeţean au rămas doar depozitele de bază ale Muzeul Munkácsy Mihály din reşedinţa de judeţ, Muzeul Erkel Ferenc din Gyula, Rezervaţia Istorică Vésztő-Mágor, Muzeul de cereale din Békéscsaba, Casa memorială Szabó Pál din Bihar- ugra şi câteva laboratoare de restaurare şi depozite din Békéscsaba. Odată cu noua structură a muzeului judeţean a scăzut semnificativ şi numărul angajaţilor, de la 134 ajungându-se la 65, două treimi fiind disponibili- zaţi de la Muzeul Munkácsy Mihály. Cu această reorganizare a crescut semnificativ implicarea Muzeul Munkácsy Mihály în sarcinile judeţului, dar în acelaşi timp, ultimii ani, instituţia a suferit numeroase restricţio- nări, forma de eficientizare fiind prin comasarea unor compartimente.

Prin urmare istoria muzeului judeţean trebuie împărţită în două părţi: până la sfârşitul mileniului putem vorbi despre o reţea muzeală care înglobează cât mai multe instituţii, după aceea putem vorbi despre o restrângere, dar în acelaşi timp despre o instituţie care este bine definită, cu o susţinere proprie, cu alte cuvinte despre un muzeu judeţean. Situaţia muzeelor a reflectat tot timpul situaţia generală din ţară, intenţiile statului de adaptare la cerinţele sociale ale secolului XXI şi totodată o tendinţă de armonizare.

în această jumătate de secol, pe lângă schimbările organizatorice de la nivel judeţean, care s-au extins asupra întregii structuri organizatorice a

41