A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)
Martyin Emília: A gyulai Erkel Ferenc Múzeum
Inventarierea colecţiei lui Cohan, începută de Koszta Rozália, în anul 1978, a fost finalizată de istoricul de artă Ibos Éva. în 1979, a fost deschisă Galeria Cohan, în Pavilonul Parcului Public. Ulterior şi colecţia de artă plastică a muzeului a fost mutată într-un depozit amenajat la Galeria Cohan. în timpul directoratului lui Bencsik, a lucrat la muzeu istoricul Csipes Antal şi arheologul Jankovich Dénes, care a inventariat materialul de la săpăturile arheologice din Törökzug, cartier al oraşului Gyula. La începutul anului 1980, instituţia a mai angajat două persoane: pe istoricul Kereskényi Miklós, cu jumătate de normă, şi pe etnografa Emilia Martin, cu normă întreagă. De numele lui Bencsik se leagă transformarea expoziţiei permanente din Cetate şi din Galeria Cohan, respectiv evidenţierea la zi a materialului din muzeu. Plecarea directorului de la muzeu, în anul 1984, s-a datorat nemulţumirii conducerii oraşului, că Bencsik a fost interesat de mai multe cercetări legate de judeţ, în detrimentul activităţilor culturale şi de cercetare legate de oraşul Gyula. De la 1 martie 1985, în locul lui Dér László, a preluat conducerea muzeului judeţean din Békéscsaba Szabó Ferenc, iar Czeglédi Imre, fostul şef al secţiei de istorie de la muzeul judeţean a devenit directorul Muzeului Erkel Ferenc. De numele lui Czeglédi Imre se leagă deschiderea Casei memoriale Erkel, a cărei expoziţie poate fi vizitată şi în ziua de azi. Czeglédi a avut un rol important şi la deschiderea Casei Ladies, care ilustra modul de trai al burgheziei de la sfârşitul secolului trecut. în această perioadă, istoricul de artă Ibos Éva şi istoricul Kereskényi Miklós au plecat din instituţie, iar Gaál Jánosné s-a pensionat. în 1988 în locul lor au fost angajaţi la muzeu profesorul de desen Fábián Irén şi istoricul Németh Csaba. în timpul activităţii lui Czeglédi Imre la muzeu, numărul vizitatorilor la expoziţiile muzeului au ajuns la cea mai ridicată cifră. Astfel, numai în 1986 s-au perindat pe la expoziţie 348.443 persoane. Reţeaua de puncte muzeale din oraş a muzeului era atunci încă completă. Cetatea, Sala Dürer, Casa memorială Erkel, Galeria Cohan, Casa Ladies aparţineau Muzeului Erkel Ferenc. Mulţumită dezvoltării pe care a cunoscut-o turismul în anii 80, cetatea s-a numărat printre cele 15, cele mai vizitate expoziţii pe plan naţional, în ciuda faptului că, aici, vizitatorii au putut vedea doar o expoziţie temporară. Apoi, la sfârşitul anilor 1980, o parte din spaţiile de expoziţii şi anume Cetatea, Galeria Cohan şi Casa Ladies au ajuns în administrarea oraşului. Din cauza închiderii expoziţiei din cetate (expoziţia a fost demontată în 1989) mai bine de un deceniu numărul vizitatorilor a scăzut. 157