A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Aurel Chiriac: A Bihar megyei és Nagyváradi Történeti és Régészeti Múzeum Társulattól a Körösvidéki Múzeumig

Al doilea sediu al muzeului orădean - Evul mediu A nagyváradi múzeum második székhelye - Középkor

expoziţii permanente (arheologie şi istorie, artă, etnografie, ştiinţele naturii), cărora li s-au alăturat depozitele fiecărei secţii în parte şi laboratoarele de conservare şi restaurare. Este perioada cea mai fertilă din existenţa instituţiei muzeale orădene, tocmai pentru că a devenit un centru cultural-ştiinţific de referinţă pentru vestul României şi nu numai, chiar o instituţie cu deschidere europeană, în ciuda opreliştilor specifice epocii. Acest salt impresionant a fost posibil datorită muzeografilor ce au lucrat aici şi care s-au dovedit a fi, în marea majoritate, specialişti de excepţie, riguroşi investigatori ai patrimoniului tezaurizat de către secţiile de Istorie, Artă, Etnografie, Ştiinţele Naturii. Ivan Ordentlich, Nicolae Chidioşan, Coriolan Hora, Jurcsák Tiberiu, Rozalia Poliş, Tereza Mózes etc. sunt câteva din numele în jurul cărora generaţia tânără de muzeografi, angajaţi între 1968-1971, au contribuit la facerea noului muzeu al Ţării Crişurilor. Revenind la dinamica colecţiilor dintre 1972-2009, trebuie să precizăm că este una spectaculoasă. în 1972 Secţia de istorie a ajuns să aibă 6517 piese de inventar, iar Secţia de artă 2828. Secţia de etnografie, unde prima piesă inventariată datează din 1873, număra 7770 piese de inventar, iar Secţia de ştiinţe naturale 8199 piese. La sfârşitul anului 2009 patrimoniul muzeului ajunge să numere 396.655 obiecte, din care 221.756 piese de arheologie şi istorie, 17.907 de etnografie, 12.542 de artă, 144.450 de ştiinţele naturii, ceea ce dovedeşte preocuparea specială avută în răstimpul respectiv faţă de dezvoltarea colecţiilor, prin achiziţii, cercetări arheologice şi donaţii.

114