Bánkiné Molnár Erzsébet: Nemesi közbirtokosságok a Kővár-vidéken. Vallomásos összeírás 1803-ból - Monumenta Muzeologica 1. (Kecskemét, 2007)

voie sä vandä bunul obtinut pentru о sumä fixatä putea doar sä-1 foloseascä §i sä dispunä asupra lui). Cetatea a fost demolatä la ordinul lui Rabutin dupä învingerea luptei pentru libertate, condusä de Rákóczi. Familia Teleki a primit domeniile fiscale ca §i contravaloarea sumei de 45000 de forinti, împrumutate regelui Leopold I., tezaurariatul rezervându-çi însa dreptul de a le räscumpära, deoarece din dominiile fiscale domnitorul nu avea dreptul sä doneze domenii familiale, ci numai sä le dea drept gaj. în 1780 împarateasa Maria Tereza a donat dreptul de a räscumpära dominiile din districtul Chioarului familiei Teleki, pentru a achita dobânzile constituite dupä împrumutul original cätre regele Leopold. Aceastä donatie a avut о importantä deosebitä pentru familia Teleki, lezând însa interesele proprietarilor liberi din regiune. Çtim cä aceastä conscriptie efectuatä ре baza märturiilor, publicatä pentru prima data în acest volum era menitä pentru a apära drepturile fiscale, identificate de familia Teleki eu propriile drepturi. Märturiile oferä descrierea acelor a§ezäri, care apartineau de multä vreme familiei Teleki, ре care însa, în acelaçi timp, detineau bunuri (câ§tigate eu diferite titluri juridice) §i cei apartinând nobilimii composesorale. Domeniul alodial constituia un bun interzis atât nobililor, cât ci täranilor din sate, dar aceste restrictii erau în mod constant încalcate. Incälcarea restrictiilor se manifesta în unele cazuri în ocupäri abuzive, defri§äri, acaparea uzufructurilor regale mai märunte. Audierea martorilor avea drept scop remedierea acestor doleante. Totálul volumelor studiate cuprinde 3850 de pagini scrise în limba maghiarä, latina §i romána. Autoarea analizeazä din punct de vederé social, economic ci istoric märturiile depuse, titlurile de proprietate aie nobililor composesorali, modalitätile ci dimensiunea ocupärilor abuzive sj a defriçarilor. Totodatä sunt prezentate §i cauzele ci modalitätile dividerii bunurilor denumite antiqua sessio {antiqua sessio însemna acel teren, care simboliza toate drepturile §i obligatiile §i care servea drept dovadä pentru titlul juridic al dobândirii.) In tinutul Chioarului era consideratä antiqua sessio locuinta din sat eu terenul aferent, având pamânturi delimitate în hotare. Nobilimea folosea hotarele comune în functie de numärul antiqua sessio dejinute. Studiul oferä detalii eu privire la metodele de cultivare a pamântului, §i a defriçarii, spécifiée pentru aceastä zona. In centrul atentiei se aflä folosirea pamânturilor de cätre mica nobilime, dar oferä ci date referitoare la morärit §i cârciumarit. Märturiile descriu sj traditii locale, precum obiceiul autoasigurärii hopça. 252