W. Kovács András - Valentiny Antal: A Wass család cegei levéltára. Kolozsvár 2006.

sesiunile familiei Barcsay din comitatul Hunedoara. Prin intermediul sotiei lui János Wass (16361680), Éva Ébeni de Mánástireni (f1681), familia Wass a obtinut mai multe posesiuni ale familiilor Ébeni §i Kuún de Ojdula (de ex. Cesariu, in comitatul Dábaca; Sanger, in comitatul Turda; Aiton in comitatul Cluj, precum §i alte posesiuni in comitatele Hunedoara, Alba §i Tarnava). Relatiile de rudenie cu familia Ébeni, ai cárei membrii au ocupat demnitáti importante in Transilvania epocii principatului, au fácut ca arhiva Wass sá pástreze §i documente referitoare la posesiunile familiei amintite din regiunea Cálatei, dar §i din comitatele Cluj §i Solnocul Interior (de ex. Mánástireni, Bica Romaná/Bica, Máná§turu Romanesc, Valcául Unguresc/Váleni, Ili§ua, respectiv §igáu). Documentele referitoare la familiile Ébeni §i Kuún provin mai ales din epoca principatului §i pun in luminá in principal posesiunile celor douá familii. Datoritá sotiei lui Dániel Wass (1674-1741), Judit Vay de Vaja, o bogatá arhivá a familiei Vay §i-a gásit loc in fondul documentar Wass. Aceastá nouá parte componentá a materialului Wass se referá la posesiunile familiei Vay din comitatele Gömör §i Kishont, din nordul Ungariei istorice. Capitolul referitor la istoria domenialá zábove§te §i asupra modului de exploatare, respectiv de administrare al proprietátilor in diferitele epoci istorice, cutumele care reglementau mo§tenirea, evolutia fondului domenial ale diferitelor ramuri ale familiei §i diviziunile fácute intre aceste ramuri. Capitolul referitor la istoria arhivei Wass (p. 135-156) prezintá evolutia acesteia, date privind modul sáu de pástrare (din evul mediu paná in secolul al XX-lea), ordonárile §i cercetárile efectuate in cadrul materialului continut Partea cea mai veche a arhivei, referitoare la familia Wass, a fost ordonatá de cátre juristul §i istoricul András Huszti (cca. 1700-1755), care a alcátuit un registru (Registrum, 1754) despre documentele ordonate de el, redactand anterior §i o istorie a familiei Wass (Genealogia heroica, 1743). El a grupat documentele pe domenii §i apoi le-a ordonat cronologic, dar a alcátuit §i scurte regeste ale documentelor, iar istoria familiei a fost conceputá pe baza documentelor arhivei. Nu a avut in vedere in demersul sáu §i documentele considerate in epocá mai putin importante, documente din secolele XVI-XVIII, care nu garantau familiei diferite drepturi §i privilegii. Activitatea sa dovede§te cá deja in secolul al XVIII-lea s-a acordat o atentie deosebitá protectiei arhivelor familiale. Aceea parte a arhivei, care provenea dinspre familia Vay - parte conservatá in veacul al XVIII-lea la Serke, in comitatul Gömör (azi Sirkovce, Slovacia) - a fost supusá unei activitáti de prelucrarea in urma cáreia a rezultat un registru, pierdut astázi, dupá toate probabilitátile opera lui László Mocsári (1689-1757). Arhiva Vay din Serke a ajuns la Taga in prima jumátate a secolului al XIX-lea, aláturi de arhiva Wass. Aceastá din urmá era partial prelucratá prin registrul lui Huszti, o altá parte rámanand neordonatá. Intregul material s-a completat cu alte acte din secolul al XIX-lea, acte care privesc mai ales administrarea domeniului. Arhiva Wass, intratá in pástrarea Societátii Muzeului Ardelean ca depozit cedat in custodie de cátre Béla Wass (18531936) in a doua jumátate a anilor 1910, dar cercetarea istoricá, deopotrivá cea maghiará, sáseascá §i romaná, o utilizase §i paná atunci. Acest fapt este dovedit de numeroasele colectii de documente, rámase in manuscris sau tipárite, care contin piese provenite din arhiva Wass. In 1942, in cadrul prelucrárilor de amploare din Arhiva Muzeului National Ardelean, documentele medievale (cele emise inaintea anului 1542) au fost scoase §i din arhiva familialá Wass §i ordonate cronologic, apoi cotate, debutand deopotrivá §i ordonarea pártii moderne a arhivei. Activitatea a fost insá intreruptá pentru o lungá perioadá, dupá ce Arhiva Muzeului National Ardelean a intrat in administrarea statului (1950), doar in 1972 fiind elaboratá inventarierea existentá §i azi. Aceastá ultimá operatiune a pástrat ordinea realizatá de Huszti, respectiv pe cea existentá anterior in cadrul arhivei din Serke, iar restul materialului, grupat pe posesiuni, dar neinclus in nici un registru, a fost grupat pe fascicole. Cele 71 fascicole ale pártii din arhiva ordonatá de Huszti au fost numerotate uniform, cu cifre romane (Fasc. I-LXXI). Fascicolele celei de-a doua párti a fondului, care grupeazá materialul Wass din Taga cu referire la posesiunile familiale localizate in Ardeal §i neavut anterior in vedere, au fost la randul lor numerotate cu cifre romane (Fasc.