Szilágyi Mária - Németh Ferenc: Bánáti sorsok az első világháborúban. Fábián Ernő és Bayer Irén hagyatéka nyomán (Temesvár, 2017)
• SZILÁGYI Mária /NÉMETH Ferenc • Jimbolia: „Kristóf Mátyás, notar stagiar din Jimbolia, luptă pentru ţară pe câmpul de luptă din sud. în luptele împotriva muntenegrenilor, domnul notar stagiar s-a comportat cu mult eroism, reuşind să captureze un tun împreună cu plutonul său. Pentru fapta sa eroică, acesta a fost distins cu medalie de argint pentru curaj şi a fost înaintat în gradul de plutonier”.39 în octombrie 1914 a sosit ştirea din Jimbolia cum că „Kolling Ádám, căpitan în regimentul de infanterie nr. 61 a murit eroic, ia vârsta de 42 ani, în data de 30 august, pe câmpul de luptă din nord”.40 în decembrie 1914, cotidianul Torontál făcea referinţă la o ediţie a ziarului Érdekes Újság (Ziar Interesant), publicând o ştire despre faptul că ziarul amintit a publicat fotografiile a trei ofiţeri, cu subtitlul „la jumătate de oră de la fotografiere, toţi trei ofiţeri au căzut în lupte, loviţi de gloanţele artileriei inamice”.41 Unul dintre cei trei ofiţeri era locotenentul de rezervă Sziberock Ferenc, originar din Jimbolia.42 Desigur, locuitorii Jimboliei s-au putut informa despre evenimentele Primului Război Mondial şi din propriul ziar local, Zsombolyaer Zeitung (Ziarul Jimboliei), care publica în mod regulat informaţii şi ştiri despre evenimente care îi afectau şi pe jimbolieni. Am putea oferi şi multe alte exemple din Banat. AUTOORGANIZAREA SOCIETĂŢII CIVILE ÎN CONDIŢII DE RĂZBOI ORGANIZAŢII SI SOCIETĂŢI CARITABILE » > j Autoorganizarea rapidă a bănăţenilor în primele câteva zile după izbucnirea războiului a însemnat cu siguranţă două lucruri: faptul că în conştiinţa generală exista deja ideea necesităţii autoorganizării şi activităţilor caritabile, în plus, deja din prima zi a izbucnirii războiului, exista o nevoie accentuată pentru asemenea acţiuni. Prima acţiune a cetăţenilor din oraşele bănăţene era de a forma unităţi voluntare de patrulă pentru apărarea şi protejarea clădirilor şi obiectivelor mai importante (căi ferate, poduri, clădiri publice, fabrici, cazarme etc.). Astfel, prin apelul său emis în data de 5 august 1914, şeful poliţiei din Becicherecu Mare, Reitter Oszkár, aştepta înscrierea voluntarilor pentru derularea acestei acţiuni, aşteptându-se - conform estimărilor presei - la aproximativ două mii de voluntari.43 S-a intensificat de asemenea munca desfăşurată de către organizaţia Cucea Roşie,44 aceasta extinzându-şi activitatea asupra colectării donaţiilor băneşti şi alimentare-făină, slănină, sare, pâine, cartofi, grâu 39 Anonim: Fapta eroică a notarului stagiar din Jimbolia = Torontal, 29 sept. 1914 40 Anonim: Moartea eroilor = Torontal, 6 oct. 1914 41 Anonim: Moarte eroică = Torontal, 17 dec. 1914 42 Idem. 43 Anonim: Gardă voluntară civilă la Becicherecu Mare = Torontal, 5 aug. 1914 44 Preşedintele Crucii Roşii Maghiare în timpul Primului Război Mondial a fost contele Csekonics Endre, care a ocupat acest post din anul 1891. Contele a jucat un rol important în viaţa economică şi politică a comitatului Torontal, fiind cel mai bogat moşier al regiunii, proprietarul domeniului de la Jimbolia. C 18 >
