Szilágyi Mária: Domeniul de la Jimbolia - Das Landgut von Hatzfeld - A Zsombolyai uradalom (Székesfehérvár, 2016)
A zsombolyai Csekonics-uradalom és annak öröksége - A zsombolyai uradalom idővonala
SATELE DE PE DOMENIU | DÖRFER AUF DEM LANDGUT | FALVAK AZ URADALOMBAN Când Iosif Csekonics a luat în arendă, apoi a achiziţionat domeniul, baronul a populat teritoriul său, ca un prim pas al dezvoltării economice. A fondat, respectiv a revitalizat mai multe sate noi, în care a colonizat populaţie de diferite etnii, în primul rând vorbitori de limba germană. Călătorul german Kohl scrie în anii 1830 următoarele despre colonizări: „Moşierii bănăţeni vor întotdeauna să obţină ţărani germani pentru colonizarea noilor sate. Aceştia sunt de regulă ţărani care nu au reuşit să obţină o gospodărie autonomă în locul lor anterior.” (KOHL, 2014. 288.). Un document interesant din Arhiva Voivodinei stă mărturie că nobilii primeau anumite sume de bani de la împărat, legate de colonizări, căci moşierul Lukács Lázár din Ecica (Ecka) scrie în reclamaţia sa că nu are de gând să primească noi colonişti din teritoriile germane, pentru că nu şi-a primit încă cele cuvenite nici pentru coloniştii români anteriori (AV F 11,1786.). La sosirea familiei Csekonics, pe teritoriul latifundiului existau două aşezări, lucru bine reprezentat de un desen al epocii, prima hartă olografă a domeniului (OSZK TK 2 209/Térképtár, ST, 66). Se afla aici Jimbolia, aşezare originară din Evul Mediu, dar care dispunea deja de o structură regulată, precum şi Zemia, o parte a Srpska Crnja de astăzi, un sat de asemenea din Evul Mediu, care a supravieţuit şi în vremurile otomane. La sfârşitul secolului al XVIII-lea era încă o aşezare neregulată. Ulterior, familia Csekonics a înfiinţat încă trei sate, Cernea Neamţ/Nămetcsernye, parte a DOMENIUL... I DAS LANDGUT... | A ZSOMBOLYAI...-----------------1------------------------1------------------------------------------- 89 SATELE DE PE DOMENIU | DÖRFER AUF DEM LANDGUT | FALVAK AZ URADALOMBAN
